In ciuda potentialelor beneficii, subzista numeroase motive, atat rationale, cat si de natura emotionala sau psihologica, pentru care un manager nu este dispus sa delege competente.
- lipsa de incredere in subordonati. Acest sindrom este cel mai bine descris prin sintagma: "Ce se intampla daca ceva merge prost?" Temandu-se de rezultate nesatisfacatoare, un manager poate suspecta judecata unui subordonat ori abilitatea acestuia de a gestiona situatiile dificile;
- perfectionismul unor manageri. Cu asemenea standarde personale, ei sunt constienti ca pot indeplini sarcina mai bine decat un subordonat si se tem de rezultatele situate sub standardele autoimpuse. In consecinta, daca recurg la delegare, ei simt ca trebuie sa pastreze controlul asupra fiecarui detaliu;
- lipsa de incredere in sine. Multi manageri, in special cei recent promovati sau angajati, incearca un sentiment de nesiguranta. Ei se pot simti coplesiti de noile lor responsabilitati. Ca rezultat, se refugiaza intr-o siguranta care le este familiara si in rutina muncii pe care au prestat-o inainte de a deveni manageri;
- definire insuficienta a obligatiilor. Un manager trebuie sa posede o intelegere clara a responsabilitatilor si a autoritatii sale pentru a sti ce poate delega;
- teama de a-si transforma delegatul in rival. Acesta este sindromul "Daca subordonatul va indeplini sarcina tot atat de bine?"
- imagine de sine supradimensionata. Un manager care crede ca soarele se invarteste doar in jurul sau. El ia toate deciziile si considera modul sau de abordare singura cale de rezolvare. Angajeaza doar oameni care sa-i puna in valoare propria imagine;
www.careerjournal.com
