Abilităţile de lider sunt constant prezentate ca fiind un lucru la care se poate ajunge relativ uşor, pentru care - aproape ca la dietele alimentare - este necesar numai să respecţi anumite reguli, mecanic, şi apoi o să apară şi efectul. Din păcate, această prezentare nu este cea corectă, ba chiar poate vinde iluzii, remarcă George Chiriacescu, psiholog şi psihoterapeut adlerian (www.animaetanimus.ro). Astfel, el remarcă faptul că pe lângă abilităţile de management, imperios necesare, restul caracteristicilor sunt caracterologice şi de personalitate. Altfel spus, sunt direct legate de gradul de dezvoltare a inteligenţei emoţionale.
Iar George Chiriacescu (FOTO) spune că principala trăsătură care subsumează toate aspectele emoţionale şi sociale ale acestui concept este spiritul comunitar.
Cei care au o atitudine smerită şi nu sunt cu nasul pe sus au toate şansele să fie buni lideri. Căci dacă crezi că tu le ştii pe toate şi că doar ideile tale sunt cele mai bune, atunci nu ai cum să înveţi şi să te dezvolţi. Iar asta înseamnă că nu posezi abilităţile unui conducător veritabil.
"Să ai o atitudine de smerenie, în acest context, nu are legătură cu umilinţa, cu pierderea statutului, ci cu modestia, cu păstrarea unei atitudini ferme şi demne, fără a încerca însă să demonstrezi poziţia de putere. Pentru acest lucru, este important să te cunoşti, să ai încredere în ţine, să nu încerci să epatezi. Necesită curaj şi o bună conectare la grup", explică George Chiriacescu pentru Revista CARIERE. Dacă ai o bună rezistenţă la frustrare, dacă ştii să înveţi din greşeli nu ai nevoie să „demonstrezi”, doar „eşti”, punctează psihologul. În cazul în care aceste abilităţi nu au fost dezvoltate în anii de formare, pot fi antrenate, iar una dintre metode este psihoterapia, mai spune George Chiriacescu. CE SPUN STUDIILE Un studiu Catalyst – realizat în rândul a 1.500 de angajaţi din Australia, China, Germania, India, Mexic şi SUA – întăreşte fix această idee. Cercetarea de piaţă a arătat că a fi smerit se numără printre cele patru calitaţi esenţiale pentru un lider adevărat. Atunci când văd că managerul posedă anumite calităţi, angajaţii simt că fac parte cu adevărat dintr-o echipă. Aceste trăsături sunt:
  • 1. este smerit, adică admite că face erori, învaţă din greşeli şi acceptă critici;
  • 2. îndeamnă subordonaţii să înveţe şi să se dezvolte;
  • 3. are curaj, adică acţionează pentru binele echipei, nu în scop personal;
  • 4. responsabilizează angajaţii.
Ideea este că angajaţii percep un manager care are un comportament altruist că fiind inovativ, ceea ce le dă impresia că poate crea lucruri noi şi că poate lucra mai bine cu echipa sa. Mai mult, cei care sunt conduşi de astfel de lideri au tendinţa de a se implică mai mult în proiectul pe care îl au de făcut, dar şi să îi copieze comportamentul. De exemplu, majoritatea a declarat că ar ţine locul unui coleg care lipseşte într-o zi. Un alt sondaj realizat în rândul angajaţilor din 105 companii mici şi medii din SUA, din industria hardware, arată că atunci când managerul are un comportament ce denotă smerenie, atunci cei din echipa lui colaborează mai bine, împărtăşesc informaţiile mai mult şi abilităţile fiecărui membru în parte ies mai bine în evidenţă şi converg pentru succesul proiectului, nu pentru a epata. ATUNCI DE CE CĂDEM ÎN CAPCANA LIDERILOR CARISMATICI? Însă adevărul este că se întâmplă adesea că în loc să apreciem liderii care au o atitudine umilă, de multe ori persoanele carismatice ne atrag mai mult atenţia. Dar de ce cădem în această capcană? În limba greacă, "kharisma" înseamnă "dar divin". Persoanele care posedă această calitate sunt fermecătoare şi au un magnetism aparte. Dar asta nu înseamnă că sunt şi cei mai potriviţi lideri. Motivul? Ei pot pierde şansa de a progresa, de a-şi dezvolta membrii echipei şi de a folosi forţa grupului pentru a găsi soluţii la problemele de business care apar, remarcă Cosmina Noaghea, Head of Consulting Services, Hart Consulting şi PhD în I/O Psychology, într-un articol publicat în Revista CARIERE. Dacă vor continua să se comporte în calitate de lider cum s-au comportat în calitate de „star”, pe termen mediu, starea de demotivare a echipei se va vedea şi în rezultate. Atunci când companiile încurajează carisma în cadrul echipei de top management, pot subestima concurenţa şi pot pierde oportunităţi de dezvoltare şi inovare. Până la urmă, în esenţă, avem liderii pe care îi merităm. Dacă alegem conducătorii pentru a ne satisface nevoie şi dorinţele noastre, măcar să îi selectăm pe cei care au un comportament smerit, în locul narcisiştilor.
CITEȘTE ȘI: Aproape 40% dintre şefii de la noi cred că managementul din România e inferior celui de la nivelul UE
CITEȘTE ȘI: Limitele globalizării în raport cu multinaționalele