- 1. este smerit, adică admite că face erori, învaţă din greşeli şi acceptă critici;
- 2. îndeamnă subordonaţii să înveţe şi să se dezvolte;
- 3. are curaj, adică acţionează pentru binele echipei, nu în scop personal;
- 4. responsabilizează angajaţii.
Prin urmare, principala trăsătură care subsumează toate aspectele emoţionale şi sociale ale acestui concept este spiritul comunitar. Cei care au o atitudine smerită şi nu sunt cu nasul pe sus au toate şansele să fie buni lideri. Căci dacă crezi că tu le ştii pe toate şi că doar ideile tale sunt cele mai bune, atunci nu ai cum să înveţi şi să te dezvolţi. Iar asta înseamnă că nu posezi abilităţile unui conducător veritabil.
„Să ai o atitudine de smerenie, în acest context, nu are legătură cu umilinţa, cu pierderea statutului, ci cu modestia, cu păstrarea unei atitudini ferme şi demne, fără a încerca însă să demonstrezi poziţia de putere. Pentru acest lucru, este important să te cunoşti, să ai încredere în ţine, să nu încerci să epatezi. Necesită curaj şi o bună conectare la grup”, a explicat George Chiriacescu pentru Revista CARIERE.
La rândul său, Dorin Bodea - general manager Result, autorul cărții „Adevărul incomod de la vârful organizațiilor” - ne-a precizat contextul în care un lider smerit poate să aibă succes în medii de afaceri foarte volatile, cum este şi cazul României.
”Competența managementului este o alegere între ceea ce este bine și ceea ce este rău pentru organizație, presupune cultivarea discernământului între bine și rău și care trebuie încorporată în funcționarea organizației. Iar asta înseamnă că stabilirea ierarhiei, transparența concursurilor, competiția deschisă și onestă trebuie făcute conform adevărului. Binele organizațional nu este altceva decât reușita liderului de a-și construi o echipă de conducere de încredere care este capabilă să dezvolte o cultură organizațională autentică, semnificativă, plină de sens, care să producă realizări remarcabile. Iar o astfel de cultură organizațională împărtășită reușește să discearnă între adevăr și fals, competent și incompetent, frumos și urât, bine și rău. Adevărul, binele, frumosul sunt valori înalte tocmai pentru că pot să discrimineze ceea ce are sens față de nonsens.
Și toate acestea pot fi cu ușurință descifrate dacă ne uităm mai cu atenție la lideri la următoarele trei aspecte ale modelului de leadership: mentalitatea (concepția despre sine, lume, viață etc.), atitudinea (în special, poziționarea față de sine și față de ceilalți) și modul în care abordează lucrurile (uman, în profunzime sau birocratic, la suprafață etc.). Orice lider veritabil nu cade în capcana reducționismului, a creșterii eficienței prin reducerea cheltuielilor. Cu alte cuvinte, capcana este cea a maximizării rezultatului pe termen scurt în detrimentul dezvoltării. Doar că multe din capcanele conducerii de la vârful organizațiilor sunt cauzate de managementul deficitar al executivilor, de un ego superior, înfumurat și lacom care, în lipsa unor valori și principii nobile, distruge totul în calea lui. Exercițiile de auto-reflecție pot ajuta directorii executivi să-și clarifice dacă apreciază succesul pe termen lung al companiilor sau mai degrabă vor cu tot dinadinsul să arate cine este șeful”, preciza Dorin Bodea pentru Revista CARIERE.
Sursa foto: Flickr/Gage Skidmor