Un lider credibil nu joacă rolul expertului care le știe pe toate. Sau, cel puțin, nu ar trebui să o facă. În momente de criză, recunoașterea faptului că nu există toate răspunsurile consolidează încrederea, nu o subminează.
E de la sine înțeles că o echipă apreciază onestitatea și se mobilizează mai ușor atunci când vede un lider care admite incertitudinea, dar rămâne prezent și activ.
Comunicarea parțială, dar consecventă
Blocarea comunicării din cauza lipsei de informații complete agravează tensiunea.
O strategie eficientă presupune transmiterea regulată a ceea ce se știe, împreună cu pașii următori. Mesajele scurte și consecvente, chiar și fără soluții finale, reduc zvonurile și calmează speculațiile.
Crearea unui nucleu de decizie
În lipsa tuturor datelor, deciziile trebuie, totuși, asumate. Un grup restrâns, format din lideri de departamente sau oameni cu experiență relevantă, poate aduce perspective complementare și poate preveni erorile cauzate de decizii solitare.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea împărțită accelerează procesul și dă legitimitate hotărârilor.
Orientarea către pași mici și clari
Crizele mari paralizează prin complexitate. O echipă reacționează mai bine atunci când primește obiective concrete și imediate: securizarea unui proces critic, verificarea unei linii de producție, contactarea clienților, etc.
Fiecare pas mic, comunicat clar, reduce presiunea și menține controlul.
Gestionarea emoțiilor colective
Nu putem să uităm că o criză nu aduce doar probleme operaționale, ci și emoții în rândul oamenilor. Un lider care ascultă îngrijorările și recunoaște tensiunea arată empatie.
Acest tip de reacție nu oferă răspunsuri tehnice, dar creează coeziune și păstrează moralul ridicat.
CITEȘTE ȘI: Cum se schimbă modelele de lucru și cât de aproape suntem de săptămâna de muncă de 4 zile
Foto: ID 139965580 © Gajus | Dreamstime.com
