În cover story-ul ediției, un foarte apreciat cercetător american de origine română, Virgil D. Gligor, povestește despre provocările cu care se confruntă specialiștii în securitatea informațiilor într-o lume din ce în ce mai vulnerabilă la atacurile cibernetice. „Securitatea cibernetică va rămâne un joc de șah între apărare și atac, în care pozițiile se schimbă încontinuu, dar jocul nu se termină niciodată.”
Un alt cercetător, de data aceasta în genetică medicală, Dragoș Crețoiu explică eforturile medicilor români în cunoașterea telocitelor și a rolului pe care acestea l-ar putea juca în medicina regenerativă. Studiile de genomică și proteomică efectuate de Dragoș Crețoiu și colegii săi indică implicarea telocitelor în geneza și regenerarea organelor și așază cercetarea românească în topul medicinei mondiale.
O femeie inginer designer, Cristina Bălan, povestește despre munca sa la unele dintre cele mai avangardiste produse din istorie – Boeing 787 Dreamliner și Tesla Model S. Românca plecată peste Ocean imediat după terminarea facultății le-a spus celor prezenți la ediția din 2016 a TedX că dacă am avea mai multă încredere în noi înșine și în colegii noștri, am ajunge departe. „Cu mai multă încredere în noi, România ar putea fi următoarea Silicon Valley.”, declară ea.
Remarcat tot la TedX 2016,
Amariei – R&D Innovation Manager la Continental, un tânar inventator, autor și inginer-cercetator, considerat de presă printre primii zece cei mai influenți oameni sub 30 de ani din Europa – declară, în secțiunea Specialist, că „inovația începe prin a gândi diferit”. Cornel a dezvoltat o pereche de ochelari pentru nevăzători și a scris 50 de patente pentru industria auto numai anul acesta. Pe Cornel Amariei îl puteți vedea în imaginea de pe coperta revistei de noiembrie.Creatorii viitorului - noua ediție print a revistei CARIERE de noiembrie
Daniela Oancea
În secțiunea Oportunități, veți afla despre start-up Skin Vision, inclus de Mashable pe lista businessurilor cu impact în medicina preventivă. Este vorba despre o aplicație care poate schimba definitiv modul în care se face prevenția cancerului de piele, dezvoltată de un grup de cercetători români, reprezentat de Mircea Popa. „Soluțiile dezvoltate de noi au potențialul să schimbe modul în care se face screeningul populației sau modul în care comunicăm cu medicul dermatolog.”
Toate aceste exemple arată că românii nu duc lipsă de inventivitate, de putere de creație și nici de disponibilitatea pentru efort prelungit pe care le solicită performanța la nivel înalt, doar că viața de cercetător în România nu e deloc ușoară. Cel puțin, așa reiese din articolul din secțiunea Employment, în care Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), dă cărțile pe față și spune tranșant că: „Birocrația și formalismul excesive, care se manifestă în procedurile, termenele și documentele necesare dosarului de concurs pentru ocuparea unor posturi în cercetare-dezvoltare reprezintă principalele probleme cu care se confruntă specialiștii care vor să se angajeze, de pildă, la Institutul de la Măgurele.
Despre toate acestea și despre multe altele veți afla dacă veți cumpăra din timp revista CARIERE de noiembrie, acum disponibilă în chioșcurile de presă din rețelele In Medio, Relay, One Minute sau dacă vă veți face abonament.
