Atunci când vine vorba de echipele manageriale, toate companiile caută metode de creștere a eficienței, de îmbunătățirea contextului orientat spre performanță, a atitudinii, sau de asigurarea unui climat bazat pe asumarea răspunderii. Am să aduc argumente în cele ce urmează cu privire la logica și importanța realizării unui echilibru de gen în alcătuirea echipelor de orice fel (și cu preponderență a celor manageriale).
Suntem cu toții de acord atunci când vorbim despre importanța leadership-ului și a antreprenoriatului într-o societate. Ne place să privim, ascultăm și chiar urmăm lideri importanți, antreprenori de succes. Fiecare lucru măreț și important pe care-l vedem, folosim sau înțelegem - fie că este vorba de o țară, o clădire, o companie, o invenție sau o teorie - are la bază un om care a crezut, îndrăznit, riscat și sperat.
Ei sunt liderii, antreprenorii, cei care modelează cu brațele, curajul și mințile lor uriașe universul pe care tot ei ni-l descoperă.
Și astăzi, antreprenoriatul este singură activitate economică care generează valoare materială și care asigură resursele necesare progresului umanității, având de aceea nevoie de o dezvoltare continuă, de oameni curajoși și inteligenți pe care să-i angajeze în această întreprindere uriașă.
Involuntar sau nu, sunt sigur că imensa majoritate a celor ce au citit cele de mai sus s-au gândit la unul sau mai mulți bărbați ca exemple de antreprenori sau oameni politici. Hai să vedem, este corect faptul că atunci când vorbim de lideri ne gândim la genul masculin? Și dacă este corect, este și bine?
Să începem cu niște cifre:
- femeile reprezintă 49,5% din populația lumii (51,4%, în România);
- în UE, femeile câștigă în medie cu 16% mai puțin decât bărbații (diferenţa e de 5,2% în România, pentru simplul fapt că suntem pe locul al doilea în topul celor mai mici salarii);
- România ocupă locul 9 în topul țărilor având afaceri conduse de femei, deși suntem a 7- a cea mai populată țară din UE;
- în marile companii avem 11% femei în consiliile directoare în România (12% media globală), 9,7% la C-level (20% media globală, 22% în compania pe care o conduc), 25,4 în senior management (34% media globală, 54% în compania pe care o conduc).
Cu toate acestea,
companiile conduse de femei au creșterea cifrei de afaceri cu 2% peste medie. Într-un studiu al Catalyst făcut în perioada 2004-2013, s-a demonstrat că afacerile având mai multe femei în conducere au o eficiență în vânzări mai mare cu 42% comparativ cu celelalte și au o conversie a capitalului investit în profit cu 66% mai mare.
Astfel este dovedită importanța implicării femeilor în procesul de management, avantajele multiple pe care prezența acestora în organizații o poate avea pentru atingerea obiectivelor de profit, sau la nivelul menținerii unei atmosfere organizaționale echilibrate. Spun acestea fără a lua în considerare competențele specifice pe care femeile le au în domeniul strict în care sunt specializate și care deseori sunt mai ușor de evaluat și apreciat decât rolul diferit și important pe care îl pot avea în elaborarea deciziilor, a strategiilor și a procesului de management propriu-zis.
Cu toate acestea,
așa cum cifrele o demonstrează, prezența lor la nivel de management este mult inferioară proporției acestora în societate.
Este evident că aceste realități construite pe un morman de concepții, credințe și limitări nepotrivite se schimbă dramatic, ceea ce este bine. Fără a încerca să explic cum s-a ajuns aici, care sunt motivațiile obiective și subiective ale acestei situații. Aș dori să-mi exprim opinia cu privire la nevoia de a accepta și îmbrățișa diferențele evidente pe care cele două genuri le au, inclusiv și mai ales în legătură cu atitudinea în leadership. Acesta este motivul pentru care cred că
soluția câștigătoare pentru leadershipul feminin nu este aceea de imitare a comportamentului decizional al bărbatului, ci tocmai diversitatea de angajament și modul de acțiune este ceea ce contează.
Se spune că trăim într-o lume a bărbaților și cifrele susțin asta. Ne gândim la melodia
It’s a Man’s World și facem discriminări fără să vrem acordând roluri tradiționale femeilor, uitând de Sheryl Sandberg sau de Indra Noomi, de Margaret Thatcher ori de Maica Teresa. Există nenumărate exemple și la noi în România de femei care conduc organizații puternice și dificile.
Un alt studiu făcut de agenția Caliper în 2005 distinge 4 calități ale leadership-ului feminin comparat cu cel masculin:
mai multă persuasiune, atitudinea „ai să vezi tu ce pot”, un mod mai inclusiv și de echipă în abordarea deciziilor și o capacitate sporită de a gândi în afara regulilor (out of the box). Există și alte studii, care fără a știrbi din calitățile, evidente și dovedite de altfel ale leadership-ului masculin, vin să atragă atenția asupra unor capitole la care femeile depășesc calitățile acestora.
Acum până și argumentele mele de aici ar putea fi considerate discriminatorii, deoarece par a dori să justifice ceva ce trebuie din start acceptat:
femeile nu sunt inferioare din niciun punct de vedere bărbaților, fiind cu toate acestea profund deosebite. De aici vine și concluzia mea, aceea că această echipa străveche și de mare succes (supraviețuirea noastră a tuturor este cel mai bun exemplu), trebuie să continue. Și dacă segmentarea tipurilor de activități în trecut este considerată astăzi discriminare, este deoarece noi nu mai creștem animale și nici nu mai cultivăm cereale în curte. Câteodată nici nu mâncăm acasă sau oricum rar mai gătim, motive pentru care trebuie să ne deschidem spre o echipă cu noi roluri.
Trăim într-o lume în care provocările ne vin zilnic sau săptămânal. Provocări în legătură cu tehnologia, cu globalizarea și accesul la alte culturi, cu desființarea miturilor și a vechilor tradiții.
Ceea ce am învățat de la părinți se aplică din ce în ce mai vag și instrucțiunile de utilizare a vieții, corpului și minții sunt scrise cu creionul. Viitorul este neprevizibil și campionii intuiției clădesc unicorni ce durează puțin și transformă lumea în ceva și mai puțin previzibil. Stresul este afecțiunea noastră zilnică și meditația reprezintă pastila pe care trebuie să o luăm, de parcă o lume întreagă se metamorfozează în șamani. Trăim totuși din ce în ce mai mult, ne adunăm miliarde pe fața planetei îngrijorați de resursele disponibile.
Toate aceste presiuni împing timpul înainte, de parcă Universul s-ar îngusta precum un tunel. Adrenalina este hormonul și drogul universal. Trăim astfel aparent puțin și nervos și deseori dezechilibrat. Motive în plus pentru a reconsidera echipa și a permite o diversitate de gen cât mai echilibrată la toate nivelurile societății. Ca în orice echipă eficientă, rolurile nu se suprapun așa cum cele două emisfere ale creierului nostru nu-și vor schimba niciodată rolurile!
Este o responsabilitate comună pentru a spori diversitatea și pentru a reconsidera și încuraja rolul femeii în societate până când cifrele prezentate mai sus vor arată un echilibru, lumea nu va mai fi a bărbaților, ci a tuturor oamenilor, iar melodia It’s a Man’s World va avea sens greu de înțeles pentru noile generații.
