- să fii ”curajos” înseamnă să faci ceva ce te sperie;
- să fii ”neînfricat” înseamnă ca nici măcar să nu știi ce-i aia frică.
Care e relația ta cu frica?
Constantin Pescaru
”Frica păzește grădina cu bostani” - spune o vorbă românească, care are și alte variațiuni pe aceeași temă (”frica păzește bostănăria”, ”frica păzește pepenii” etc.). Ca în cazul multor ziceri dintre-astea, și pe asta am luat-o ca atare. Doar că, de curând, mi-am dat seama că este o bună definiție, nu pentru frică, ci pentru scopul ei.
Creierului nostru îi place la nebunie să ne protejeze. Este unul dintre multele lui roluri pe care le joacă în filmul vieții noastre, în care frica este unul dintre personajele principale.
La bază, frica e ca un gardian; scopul ei este să ne țină în viață. Tocmai de aceea nu e funcțional să devenim neînfricați. Frica nu trebuie eliminată complet. Căci dacă renunțăm la acest buton de STOP!, am putea muri călcați de mașină în secunda următoare.
Deci cum ar fi ca în loc să tindem spre a deveni neînfricați, să ne dorim să fim curajoși? În cartea ”Big Magic”, scriitoarea Elizabeth Gilbert face o distincție simplă și edificatoare între cei doi termeni:
TED Talk, el vorbește de feluritele forme pe care le ia frica și despre cât de ușor ne lăsăm îngenuncheați de ea. Frica de eșec, de a te face rușine, de singurătate, de a nu fi suficient de bun, de frumos, de creativ etc. Ba există chiar și teama de succes.
Însă el punctează un aspect interesant: ”Odată ce ne convingem singuri de ceva, este foarte greu să ne răzgândim”. Prin urmare, tendința de a te simți demotivat și cu moralul la pământ după un eșec, de exemplu, este normală. Dar sub nicio formă toate lucrurile care nu se întâmplă așa cum ți-ai imaginat sau plănuit nu trebuie să te convingă că nu ești în stare să reușești ce ți-ai propus. Trebuie să te lupți cu sentimentul de neajutorare și trebuie să recapeți controlul asupra situației. Și este foarte util să rupi cercul vicios ca să-l transformi într-unul virtuos.
Cum transformi cercul vicios într-unul virtuos
O metodă este să ne gândim la noi înșine ca la un triunghi format din gând - emoție - acțiune. Iar dacă dăm o notă pozitivă doar unui element care formează acest triunghi, efectul va fi unul de cascadă și asupra celorlalte.
