Rezultatele alegerilor din 2024 au adus confuzie și teamă la Centrul FILIA. Organizația și-a schimbat strategia pentru următorii ani: nu mai luptă doar pentru noi drepturi, ci și pentru a le apăra pe cele câștigate.

În noaptea turului I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, câștigat de Călin Georgescu, Andreea Rusu era în avion. Se întorcea din Islanda, unde participase la un schimb de experiențe, legat de fonduri norvegiene, împreună cu mai mulți activiști. Călătoria a fost o nouă oportunitate de a strânge resurse pentru Centrul FILIA, organizația feministă care de aproape 25 de ani luptă pentru drepturile femeilor și pe care Andreea o conduce din 2019. „Fusese destul de inspirațional și veneam cu fel și fel de idei despre ce putem să facem.”

Foto: Andreea Rusu, directoarea executivă. Foto din arhiva Centrului FILIA

Entuziasmul a dispărut odată cu afișarea rezultatelor finale. Săptămâna care a urmat a fost ca „o perioadă de doliu”, își amintește Andreea. „Nu îmi venea să cred că România poate să voteze așa ceva”. S-a simțit anxioasă, furioasă, frustrată și, uneori, singură.

La fel s-au simțit și colegele ei, însă le-a ajutat să fie împreună. „Am fost la birou, am făcut brainstorming, ne-am plâns, am plâns. Am trecut prin toate stările, prin care cu siguranță a trecut foarte multă lume, dar noi am avut privilegiul să avem un loc unde să putem să facem asta.”

Ca lider, Andreea spune că și-a dat seama atunci că, orice decizie ar fi luat, n-ar fi fost bazată pe rațiune, ci pe frică. Așa că au decis să aștepte să treacă Sărbătorile de iarnă și să analizeze ce s-a întâmplat.

„Când am revenit în ianuarie, am plecat în replanificare strategică”, un proces pe care FILIA îl face la fiecare 5 ani, explică ea. În noua strategie, au luat în calcul rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie 2024. Cele peste 30% din voturi obținute de partidele de extremă dreapta le-au surprins, mai ales că datele din „Grija pentru democrație”, un studiu despre interesele politice ale femeilor, pe care îl lansaseră în februarie 2024, le spuneau în mare parte că acestea își doresc măsuri democratice. Doar 8% dintre femeile care au răspuns în cadrul cercetării intenționau să voteze cu AUR.

Foto:  Arhiva Centrului FILIA

În ciuda rezultatelor, Andreea nu a încetat să spere. Cei șase ani la FILIA au învățat-o să se bucure de victoriile mici: adolescentele care le spun că vor să afle mai multe despre feminism, cei care le întreabă în mesaje ce să facă dacă sunt martori la violență domestică, alții care spun „am văzut ceva pe internet care mi se pare sexist” sau abordarea accesului la avort în dezbaterile prezidențiale.

Însă Centrul FILIA nu înseamnă doar victorii mici. În cei aproape 25 de ani de activitate, organizația a contribuit la multe schimbări de legislație: din august 2018, hărțuirea sexuală stradală este pedepsită prin lege; din ianuarie 2024, 16 ani este vârsta minimă pentru consimțământ în relațiile sexuale cu minori; din octombrie 2024, brățările pentru monitorizarea electronică a agresorilor pot fi folosite în toată țara.

Prin lucru direct în comunități și activități de advocacy, activism și sensibilizare, studii și analize, FILIA își dorește să facă auzite vocile femeilor din România. Andreea s-a speriat de toată această istorie în iunie 2019, când a devenit directoarea organizației la doar 23 de ani.

„Pentru mine, FILIA a reprezentat această instituție extraordinară în care am privilegiul de a fi, iar în momentul în care s-a ajuns la discuția că ar trebui să preiau organizația, prima mea reacție a fost: «Nu. Nu. Sunt mult prea tânără, sunt prea la început, nu mă descurc».”

„Simțeam că e ca un palat făcut numai din sticlă, care e foarte frumos și s-a lucrat la el, și e ceva absolut superb și pe care mi-l dau mie în mână, care sunt destul de clumsy și mă mai împiedic și îl sparg”, adaugă Andreea. „Și o să fie o absolut tragedie, pentru că am distrus munca atâtor feministe dinaintea mea și am distrus tot.”

Dar asta nu s-a întâmplat. În cei șase ani de când Andreea conduce FILIA, echipa a crescut de la trei la nouă angajate full-time. „Dincolo de asta, FILIA a devenit mult mai vizibilă. Rețelele astea sociale pe care noi le blamăm în ultimele luni ne-au și permis să ajungem la mulți oameni.”

Munca Andreei înseamnă, pe de o parte, semnat de hârtii, contabilitate, organizarea echipei și a proiectelor, dar și reprezentarea organizației în diverse întâlniri, interviuri și coordonarea grupului informal pe care îl au în Parlament.

Nicio zi la FILIA nu arată la fel. În unele zile aud de violență asupra femeilor din presă, alteori oamenii le cer ajutorul direct în mesaje. Unii denunță comportamente sexiste din mediul online, alții cer ajutor pentru persoane apropiate. De multe ori, primesc mesaje din comunitățile în care au mers și sunt nevoite să intervină din nou. Fiecare nou caz de femicid le „deraiază” activitatea, spune Andreea. Violențele grave asupra femeilor le consumă emoțional și afectează dinamica organizației.

Astfel de evenimente sunt și motivul pentru care Andreea lucrează mult la bunăstarea echipei. „Avem discuții 1 to 1, ședințe de echipă, activități pe care le facem împreună, care să asigure coeziunea grupului și grija pe care o avem una față de cealaltă”, spune ea. „Dacă stăm într-un burnout continuu, de fapt munca pe care noi o să o facem și impactul pe care noi o să-l avem, nu o să fie nici un sfert din ce reușim să facem atunci când avem grijă de noi.”

Grija Andreei pentru echipă s-a văzut și în noiembrie 2024, când au decis să își ia o pauză după șocul alegerilor. Și-au dorit să înțeleagă personal ce se întâmplă, iar apoi să ia decizii ca organizație.

„Provocarea cea mai mare este să ieșim din bulă”, crede Andreea. Își dorește ca mesajele lor să ajungă la mai mulți băieți și bărbați în cadrul unor campanii de informare adresate lor, dar și să organizeze diverse workshopuri sau întâlniri pentru ei. „Vrem să le câștigăm încrederea, să le prezentăm ce înseamnă de fapt feminismul și drepturile femeilor și de ce este important ceea ce facem noi.”

Alegerile prezidențiale, atât din noiembrie anul trecut, cât și din mai anul acesta, au fost pentru Andreea o lecție de leadership în situații de criză.

„Am învățat că cel mai important lucru este echipa”, spune ea. „Cred că foarte mulți lideri greșesc atunci când se văd drept atotștiutorii, și deținând secretele despre cum funcționează o organizație. Anii ăștia m-au învățat că poate uneori nu văd toate nuanțele, toate unghiurile. Că toate deciziile pe care le luăm e important să le luăm împreună, astfel încât toate să fim de acord cu ele.”