Probabil ca urasti sedintele de la birou. Majoritatea persoanelor o fac, insa este bine ca, atunci cand participi la intalniri, acest lucru sa nu se vada, mai ales ca probabil vei fi alaturi de colegi, sefi si actuali sau potentiali clienti. Trebuie sa pari implicat in discutie in cel mai profesionist mod posibil. Iata 10 reguli pe care orice profesionist trebuie sa le aplice oricat de plictisitoare ar putea fi o sedinta.

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Dacă, în compania în care lucrezi, ţi se dă sarcina de a dezvolta o piaţă străină sau un nou domeniu în care să se extindă afacerile companiei, problemele pe care trebuie să le rezolvi sunt foarte similare celor cărora trebuie să le facă faţă un startup. Înainte de a stabili amploarea la care se va desfăşura afacerea, trebuie să înţelegi ce anume îşi doresc şi preţuiesc cu adevărat clienţii pe care urmează să-i ţintiţi, precum şi modul în care aţi putea să le livraţi ceea ce îşi doresc; pentru procesul acesta ai nevoie de foarte multă flexibilitate.

Angajatorii nu vor avea încotro și vor trebui să se adapteze noului tip de angajat care va veni cu un comportament mult diferit fața de angajații de astăzi. Este vorba de tinerii din generația Millenials, nascuți între anii 1995 și 2000, care vor veni cu propriile reguli de angajabilitate: vor să lucreze de oriunde din afara biroului, vor să aibă program flexibil, sunt reticenți la structură, organizare și reguli, sunt mai încrezători în sine, vin cu propriile idei și nu vor lucra peste program.

Fie că e vorba de „creditul etic” pe care cred că l-au acumulat, de „teoria ferestrei sparte” sau de efectul Pygmalion, psihologii au efectuat deja studii care explică de ce oamenii buni fac şi lucruri rele. Ieri v-am oferit opt motive pentru care, atunci când suntem puși sub presiune, putem face lucruri rele. Astăzi completăm lista celor 16 motive psihologice pentru care oamenii buni fac lucruri rele.

 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Liderii sunt puşi sub o presiune imensă de a demonstra că sunt genul de oameni cărora subordonaţii le pot înţelege felul de a simţi şi gândi – deci pot crea o legătură cu ei – şi că sunt umani şi ... amabili. Mulţi lideri cedează acestui impuls; la urma urmei, puţini oameni vor să fie „tipul cel rău”. Numai că aşteptările faţă de lideri includ şi faptul că ei vor fi capabili să ia prompt unele decizii dure, care să fie în interesul companiei şi al echipei pe care o conduc. Dacă eşti prea amabil, poţi ajunge să fii leneş, ineficient şi iresponsabil – şi, în cele din urmă, să fii nociv atât pentru persoanele individuale, cât şi pentru organizaţie, în întregul ei.

Ştii şefi care îşi caută scuze - deşi ei pretind că sunt motive - să nu facă treabă bună şi, altfel spus, să fie lideri slabi? Jeff Haden, speaker motivaţional şi ghostwriter, a selectat câteva scuze pe care şefii leneşi le scot mai mereu din joben.

Stăteam la balcon și îmi beam cafeaua pe la 2 după-amiaza într-o scurtă pauză. În față, strada cu sens unic, de la dreapta la stânga, nu foarte aglomerată.

Apare o mașina a unei companii de utilități care oprește imediat după gaura de canal din fața clădirii. Știam că s-au înfundat niște tevi și ar trebui să vină. Coboară trei bărbați îmbrăcați corespunzător cu vestele reflectorizante, se duc în spatele mașinii, scot conurile de plastic pentru marcarea zonei și se apucă să facă un perimetru protector cu ele. În fața mașinii.

Sandra Gătejeanu - Director de protocol al Casei Regale a României şi Georgeta Filitti – Doctor in Istorie modernă şi Lector al Fundaţiei Calea Victoriei, i-au inspirat pe tinerii antreprenori prezenți joi, 13 iunie,  la cea de a XII-a ediţie a evenimentelor ABC Antreprenori să aibă o bună conduită nu doar în viaţa privată, ci şi în afaceri.

De când ne știu – pe mine ca individ și pe noi ca societate – regulile au fost o problemă pentru noi. Ne simțim încorsetați permanent. „Creativitatea” noastră nativ-tradițională „suferă” permanent de tot ceea ce înseamnă norme/reguli/standarde etc. Nu putem accepta ceva fără a adapta. Nu putem aplica eficient fără un twist autohton. Un „La noi (în viața reală) e altfel” și avem liber la „îndoit” reguli și la personalizări miriapodice.

Unul dintre cele mai grele lucruri pe care suntem nevoiți să le facem în viața personală și profesională este să le spunem celor din jur că ne deranjează anumite lucruri pe care le fac. Cum să-i spun colegului că mă deranjează că lasă cana de cafea pe biroul meu sau managerului că vorbește prea tare la telefon și din cauza asta nu pot lucra? Cum pot să-i spun celui mai bun om din echipa mea că de data asta nu a atins obiectivele?

„Este un medic de mare excepţie, dar are un caracter mizerabil,“ am citit de curând pe un forum. Sunt mulţi profesionişti de mare valoare, care însă au uneori un comportament atât de imposibil, încât preferăm să îi evităm. Dacă toţi oamenii aceştia, şi nu numai ei, ar putea să respecte câteva reguli simple şi la îndemâna oricui, lucrurile ar sta mult mai bine. Iată ce ne propune Marc Hack, un specialist american în dezvoltare personală...

„În situaţia actuală, cea mai mare problemă este disoluţia, slăbiciunea, deficienţa nivelului normativ“ spune Vintilă Mihăilescu, încercând să ofere un diagnostic sociologic pentru starea de fapt a societăţii româneşti. În ştiinţele sociale, anomia, adică lipsa normelor, este termenul care denumeşte această stare. E diagnosticul dat situaţiilor de criză prin care au trecut multe societăţi şi reprezintă şi aspectul cel mai important care caracterizează România în prezent. „Fie că normele sunt sistematic încălcate, fie că ele nu mai sunt bine cunoscute sau nu mai sunt clare, în oricare dintre cazuri, societatea intră într-un fel de derută. Se poate întâmpla oriunde, oricând, iar dacă ne referim la România reprezintă aspectul cel mai grav al momentului. “