Pentru a găsi răspunsul, trebuie să cauți întrebarea. Dacă ți-ai găsit răspunsul, dar nu și liniștea, atunci întrebarea la care ai răspuns nu e cea corectă.
În cartea sa, Why Motivating People Doesn't Work .

În cartea sa, Start With Why – How  Great Leaders Inspire Everyone To Take Action , Simon Sinek pune în discuție, printre multe altele, diferența dintre energie și carismă și dintre motivație și inspirație.
Simon

Gândirea pozitivă atrage în mod natural ceea ce este bun şi frumos. Nu reprezintă o noutate. Poate suna de modă veche, dar mult mai important decât a vedea pozitiv este de a vedea cu precizie,

integritate sf [At: (a. 1866) URICARIUL, X, 365 / Pl: ~tăți / E: fr intégrité] 1 Cinste. 2 Incoruptibilitate. 3-4 Însușire de a fi (întreg și) indivizibil.
Unele situații ne testează integritatea. Uneori pare că

Omul e fericit când muncește cu drag, nu când nu muncește. Știi care e treaba ta, după cum ți-e drag de ea.  Munca ta te eliberează, nu te trudește. Munca e grea numai când nu

Poate fi destul de dificil să rămâi motivat atunci când compania pentru care lucrezi trece prin greutăți. Cu toate acestea, există lucruri pe care le puteți face pentru a crea motivație atunci când lucrurile sunt dificile.

Care este…secretul motivației și de ce nu putem doar pur și simplu să motivăm pe cineva să-și facă treaba la locul de muncă?

4CAREER sărbătoreşte șapte ani de activitate în consiliere şi orientare în carieră. Vor sărbători acești șapte ani plin de provocari profesionale tot prin organizarea unui eveniment sub deviza “CAREER MOTIVATION – Motivația te pune în mișcare!”

„Nu este pe agenda decidenților, proiectul nu există” – e un lucru știut. Și există cu atât mai puțin într-o cultură în care grija zilei de mâine lasă managerilor superiori puțină atenție pentru proiectele pe termen mediu, de „business development”, de inovație, de optimizare a proceselor etc. 

În timpul verii, când majoritatea colegilor tăi sunt în vacanță, chiar și cel mai mic progres pare o sarcină imposibilă. Nu poți stabili acea ședință importantă, deoarece toți cei care ar trebui să participe sunt în vacanță. Nu ai nici cea mai mică idee unde să găsești toate datele, deoarece toți cei responsabili sunt probabil la mare. Și, nu în ultimul rând, nu poți demara acel proiect esențial, deoarece șeful nu este la birou pentru a-l aproba. Să te afli la birou printre singurii care-și doresc să lucreze cu adevărat în această perioadă a vacanțelor prelungite poate fi foarte frustrant. 

Cu toţii suntem de acord că investiţia în oameni este cel mai bun plasament al companiilor. Antreprenorii investesc în dezvoltarea angajaţilor, creează sisteme de evaluare a performanţelor şi de recompensare, îşi trimit angajaţii la cursuri şi la teambuildinguri şi le oferă oportunităţi de dezvoltare a carierei. Toate acestea au ca scop îmbunătăţirea rezultatelor angajaţilor. Ne interesează aşadar performanţa, vrem ca angajaţii să funcţioneze la “cote maxime”. Cum ridicaţi moralul angajaţilor care nu îşi ating obiectivele? Cum îi motivaţi pe cei cu evoluţii stabile, pentru a trece la nivelul următor? Cum corelaţi indicatorii de performanţă la sistemul de recunoaştere şi recompensare? Cum gestionaţi Ego-urile din echipă (frustrări, aroganţe etc) si .. pretenţiile financiare? Sunt întrebări pe care le-am adresat liderilor şi consultanţilor specializaţi în managementul performanţei. Din răspunsurile lor avem multe de învăţat.

Am primit temă de la editorul meu să scriu despre faptul că oamenii vin la companii, dar părăsesc șefi. Mi s-a părut una ofertantă. Când m-am apucat să scriu, însă, mi-am dat seama că mă duce într-o cu totul altă direcție decât cea spre care mă gândeam că mă voi îndrepta. Să mă explic. Toți avem nevoie de oameni buni, sunt rari și prețioși. Și atunci când îi găsim e important să-i ținem. Dar adeseori facem lucrurile fix pe dos decât e nevoie ca să păstrăm oamenii talentați. Și asta începe cu faptul că nu prea înțelegem ce-i face să stea și ce-i face să plece.

Conducem organizații azi, în secolul XXI, cu metode perfectate în secolul XX, după principii enunțate în secolul XIX. E o realitate stranie pentru mine, e aproape de neînțeles cum de supraviețuiesc atât de multe credințe și practici dintr-o vreme care a apus de mult. E o discuție lungă și interesantă cum de așa ceva e posibil, dar ce e cert e că, iată, ele supraviețuiesc. Cel mai mare motiv de mirare al meu e că știm foarte multe deja despre cum se comportă oamenii în spațiul muncii, ce factori determină performanța, agilitatea organizațională sau inovarea, dar cu toate acestea continuăm să conducem organizațiile cu metode fix pe dos, concepute în vremuri de stabilitate și previzibilitate ale mediului. Conducem pe baza unor credințe ancorate adânc în mintea managerilor, în ciuda faptului că ele nu au nicio bază reală, sunt pur și simplu folclor. Dintre toate aceste credințe, cea mai toxică și cea mai departe de adevăr e cea despre motivația muncii.

Nu, nu-i doresc niciunei persoane să rămână fără loc de muncă, dar poate te vei regăsi în această situație: Cum ai reacționa dacă în ședința de mâine ar veni șeful la tine și ți-ar spune că ești concediat/ă? Sau că firma a dat faliment și de azi să îți cauți un nou loc de muncă. Acum o secundă dețineai controlul carierei tale, dar ți-a fugit pământul de sub picioare. Îți vin zeci de gânduri. Ce te faci? Încotro să mergi? Te cuprinde frica, iar banii devin motivația ta principală.

Fie că ești manager sau antreprenor, ești deseori pus în postura de a lua decizii în funcție de mai multe argumente. Trebuie să alegi între un furnizor cu preț mai mic și unul cu timp de livrare mai scurt. Nu știi dacă să  promovezi persoana care comunică mai eficient sau pe cea care muncește mai mult. Ai de gând să recrutezi persoana cu CV bogat, dar care nu a strălucit la interviu sau pe cea care are atitudine deschisă și optimistă?

Un plan pentru viață este ceea ce trebuie să aibă fiecare persoană. Mai ales cei care fac parte din generația Y. De ce și pentru ce am aflat de pe site-ul lifehacker.ru.

La început de an toți ne propunem un stil de viață mai sănătos, învățarea sau exersarea unor comportamente care să ne facă mai eficienți la muncă sau mai buni în relațiile interumane. Intențiile bune se pierd însă pe parcurs, de multe ori. Specialiștii au descoperit că e nevoie de 21 de zile pentru a forma un obicei nou și de trei luni pentru a-l transforma în automatism. Dacă n-ați reușit singuri să vă motivați pentru a vă ține de promisiunile pe care tot voi vi le-ați făcut, puteți încerca varianta unui grup de susținere.

Este surprinzător cât de uşor este să pierzi din vedere lucrurile cu adevărat importante din viaţa ta. Dar nu eşti singurul. Orarul de lucru foarte încărcat şi rutina din timpul săptămânii au rolul de a ne pune pe modul autopilot. Iar unele adevăruri, să spunem, e necesar să fie repetate. Păstrează sfaturile de mai jos şi revino la ele ori de câte ori ai nevoie de un moment de înviorare.

Puține sunt zonele în care cunoașterea a evoluat atât de mult și totuși sunt ignorate precum științele cognitive. Cu toate că știm multe lucruri despre motivație, informațiile nu ajung la publicul larg și mai ales nu se regăsesc în viața de zi cu zi. Când vorbim despre muncă, trebuie să ştiţi că efectele unui discurs motivaţional dispar rapid. Iar despre demotivaţie ştim şi mai puţine lucruri, iar asta nu poate fi în niciun caz în avantajul nimănui, pentru că factorii demotivanţi sunt mai puternici decât cei motivanţi. 

„Nu e om de echipă”, „E individualist”, „Noi aici lucrăm în echipă”, „Avem nevoie de spirit de echipă”. Fraze des întâlnite pentru că orice tip de organizaţie îşi doreşte să aibă echipe de lucru performante cu membri capabili să fie adevăraţi jucători de echipe.