© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.
Fiintele umane sunt profund sociale – noi suntem prevazuti cu niste “circuite” si conexiuni adanci si puternice, care ne fac sa ne conectam unii cu ceilalti si sa ne dorim sa lucram impreuna. Adevarul este ca noi nu am fi supravietuit niciodata ca specie fara dorinta noastra instinctiva de a trai si munci in grupuri.
Cercetătorii au constatat diferenţe serioase între modul în care se fac legăturile neuronale în creierul bărbaților și cel al femeilor, ceea ce validează prejudecata potrivit căreia creierele noastre gândesc diferit.
A ridicat o firmă de la zero și a făcut-o să funcționeze ani în șir pe profit, mizând pe resursele proprii: „sunt foarte activă”, „100% am fost înzestrată mult peste medie”, „sunt foarte independentă, nu vreau ajutor”. Apoi, cum li se întâmplă și celor mai puternici din când în când, a intrat într-un blocaj din care nu mai reușea să iasă: „amân tot timpul lucruri simple”, „nu-mi respect propriile reguli”, „toate sunt la «Urgente și Neimportante», „aleg direct soluția de avarie”, „folosesc independența distructiv”, „îmi place să ies din zona de confort, dar nu neapărat constructiv”, „motivație și entuziasm care scad” … La aproximativ două luni de când îmi povestea cele de mai sus, mi-a scris: „astăzi dacă aveam un productivitometru (sic!) cred că îl dereglam, într-atât de productivă am fost, și ziua încă nu s-a terminat”.
După un curs de neuropsihologie unde adormeam cu capul pe bancă, mi-am pierdut complet interesul pentru domeniu. Până când am început să citesc « Regulile Creierului », scrisă de John Medina. În timp ce păstrează nivelul unei lucrări academice, Medina transformă niște subiecte greu de digerat într-o lectură ușor accesibilă oricărui amator pasionat.
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
Ai remarcat că, în cazul joburilor periculoase, şefii buni au, de regulă, relaţii profunde cu angajaţii lor? Fie că este vorba de un căpitan şi echipajul său de pe o navă ce pescuieşte crabi în Marea Bering, de un comandant de pluton şi soldaţii săi aflaţi în misiune în Afganistan sau de un maistru ce conduce o echipă de tăietori de copaci din pădure, oamenii care muncesc în condiţii de lucru periculoase simt că au nevoie să aibă încredere unii în alţii şi în şeful lor pentru a supravieţui.
Experţii care au participat la summit-ul de NeuroLeadership ţinut la San Francisco au ajuns la concluzia că o criză de identitate ar putea fi exact ceea ce îţi trebuie ca să-ţi îmbunătăţeşti performanţele personale şi profesionale.
Într-o mare firmă producătoare de tehnologie cineva a observat că oamenii nu colaborau unii cu alţii şi a crezut că problema era că nu se vedeau destul. Managerul companiei a achiziţionat staţii noi de lucru pe care le-a amenajat într-un open space, din care toată lumea se putea vedea cu toată lumea. Cum cooperarea are prea puţin de-a face cu posibilitatea de a-i vedea pe ceilalţi, ci mai mult cu felul în care oamenii se simt la serviciu, rezultatul a fost contrar.
Persoanele în vârstă asimilează mai bine informaţiile noi dacă le învaţă printr-o metodă "dură" de genul încercare/eroare decât printr-o metodă "uşoară" (întrebare urmată de răspunsul corect), susţine un studiu canadian publicat în revista Psychology and Aging.
Vechiul proverb „lupul isi schimba parul, dar naravul ba” este infirmat de ultimele cercetari in neuro-stiinta. Pana nu demult, se credea ca oamenii se nasc cu un numar fix de neuroni, pe care ii pierd progresiv pe parcursul vietii, si care nu se regenereaza. Cercetarile ultimilor 10 ani aduc la lumina o cu totul alta poveste despre creierul nostru. Acest organ umitor este capabil sa produca noi neuroni si conexiuni pe tot parcursul vietii, cu conditia sa fie constant expus noutatii si invatarii.
