Dacă într-un articol precedent am învinuit tinerii pentru nonşalanţa cu care persistă în a-şi găsi scuze în sistem pentru a putea procrastina și pierde vremea de pomană, acum este timpul să întoarcem roata şi să pasăm mingea şi în cealaltă jumătate a terenului. Dacă principala problemă la români sunt banii, atunci hai să ne legăm de principala sursă de venit: jobul. Problema găsirii unui loc de muncă potrivit pare să fie în ziua de astăzi principalul teren pe care se dă lupta între generaţii.
Atunci când paradigma creşterii infinite pe o planetă cu resurse finite a început să se clatine (mai precis, în urmă cu cinci ani), în lumea capitalistă - inclusiv în România - au apărut tot mai mulţi simpatizanţi ai doctrinei de stânga. Ideea unei elite care a înăsprit prea mult regulile capitaliste şi, implicit, a crescut exploatarea omului de către om sau exploatarea omului de către corporaţie a început să prindă contur şi, în anumite cercuri, să devină tot mai greu de acceptat.
Suntem uneori atât de preocupaţi să înţelegem ce ne va aduce ziua de mâine încât uităm cu desăvârşire ce s-a întâmplat ieri. De aceea, o carte scrisă în 1941 de un psiholog ce vorbeşte despre atractivitatea fascismului pentru oamenii acelor vremuri poate părea irelevantă 72 de ani mai târziu. Şi totuşi...
Chiar dacă pentru generaţiile mai tinere pare de necrezut, au existat vremuri în care făceam cumpărături nu la Carrefour, ci la Alimentara, în loc de Zara mergeam la Romarta, nu existau baterii Duracell, ci Elba, sau în loc de Snickers mâncam Ciocolată cu Rom sau Eugenia. Lipsa Internetului era compensată de un diafilm sau diapozitiv, un gadget suprem al anilor ’80 era un mini-radio Ric, iar în loc de magazine gen Bricostore mergeam la Gospodarul. Că mai toate magazinele, indiferent de profil, erau prost aprovizionate, este altă poveste.
„Trebuie să ne unim cu toții pentru a genera noi locuri de muncă și pentru a strânge mizeria pe care lăcomia unora au adus-o în lume,“ Financial Times. „Trebuie să învățăm odată pentru totdeauna că a face bine comunității este un lucru bun pentru afaceri. Dacă acestea vor continua să caute doar profitul în scurt timp vor dispărea de pe piață.“ Daily Telegraph.
Aceasta este unul din principiile fondatoare ale Capitalismului 24902: avem nevoie de o nouă abordare; facerea de bine din punct de vedere social, dar şi de mediu, poate fi un vector important al capitalismului. Iar generaţia nouă de antreprenori reinventează felul în care ne gândim la aceste industrii. Un astfel de lider este Jeff Skoll, care răstoarnă industria filmului cu susul în jos pe măsură ce foloseşte acest mediu pentru a genera o schimbare.
Cand liderul politic Mircea Geoana aprecia ca problemele economice mondiale din ultimele luni reprezinta cea mai severa criza din ultimii 80 de ani si anunta "decesul capitalismului neoliberal", el nu facea decat sa se alature unui cor de voci care sustin acelasi lucru peste Ocean: capitalismul ultraegoist, in care doar profitul reprezenta motorul de crestere si dezvoltare, isi traieste ultimele zile. Asa sa fie?
