Accace, unul din liderii din Europa Centrală şi de Est în zona serviciilor de outsourcing şi consultanţă, a deschis recent două birouri în SUA şi unul în Germania, ca parte din planul de expansiune la nivel global.

Cele mai bune 10 startup-uri din regiune se vor reuni la finalul lunii aprilie la Power Business Center Cluj-Napoca pentru a lua parte la un program de accelerare a afacerilor. Echipele ambiţioase care îşi doresc să participe la acest program pot să aplice până pe 21 aprilie completând formularul de înscriere disponibil online.

Un cotidian de afaceri de la noi relata recent, sub titlul „Portretul unei femei de succes”, ascensiunea femeii care e considerată cel mai de succes broker imobiliar din SUA ultimelor două decenii. Doarme în medie patru ore pe noapte şi nu şi-a mai luat o vacanţă de peste 20 de ani. Articolul se încheia aşa: „Când nu lucrează sau nu aleargă, lucru foarte rar întâlnit, Dolly îşi petrece timpul cu soţul şi cei doi copii”. „M-aş descrie ca fiind o persoană cu o viaţă echilibrată, însă copiii mei nu spun acelaşi lucru. Ei se află într-o competiţie permanentă cu telefoanele mele. De fiecare dată când îmi sună telefonul, ei simt o ameninţare. Vor ca toată atenţia mea să fie îndreptată către ei. Este foarte drăguţ”.

Protejarea mediului înconjurător ca și capital natural și factor al succesului este una dintre principalele responsabilități ale mediului de afaceri, considera 81% dintre profesioniștii în domeniul contabil care au participat la studiul "Capitalul natural - Ce cred contabilii", realizat de ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) și KPMG în 50 de țări.

De esenţa unui aparat birocratic putred este că îi „devorează” atât pe cei care îl susţin, cât şi pe cei cu care intră în contact. Timpul pierdut în faţa unui ghişeu, nervii întinşi la maxim de funcţionarul care îţi cere să mai completezi încă un formular sau banii aferenţi taxelor şi impozitelor plătite sunt faţete ale aceluiaşi sistem.

În SUA, în anul 2012, erau 8,3 milioane de femei antreprenor care deţineau aproximativ o treime din numărul total al companiilor. Ele au obţinut câştiguri de peste 1,3 trilioane de dolari şi au angajat în jur de 7,7 milioane de persoane. Toate acestea au fost relatate în raportul State of Women - Owned Business, publicat de American Express Open.

Cei 4 ani de criză şi-au pus serios amprenta pe multe dintre afacerile din România. Dificultăţi în finanţare, redimensionări şi restructurări de afaceri, exit-uri şi insolvenţe. În nevoia lor de a rămâne performante, companiile fac recurs la ceea ce se numește „Dosarul costurilor”. Reducerea lor rămâne în continuare una dintre priorităţile momentului.

Prima conferință din cele 8 care vor forma proiectul Antreprenor 2.0, eveniment ce are ca scop identificarea a 24 de afaceri care să primească sprijin financiar în valoare de 300.000 de lei, va avea loc în data de 12 martie, la Hotel Yesterday, sala Belvedere.

În octombrie 2012, se prezenta în incinta Parlamentului European de la Bruxelles un studiu despre tinerii români din Diaspora şi cum văd ei România. Una dintre concluzii întăreşte o idee mult vehiculată, dar prea puţin aplicată. Şi anume, faptul că “majoritatea tinerilor plecaţi la studii, stagii, muncă în străinătate vor să se întoarcă acasă şi să contribuie pentru o Românie mai bună, mai onestă şi mai profesionistă”.

Dacă va şti să-şi joace cu succes „cartea” potenţialului de care dispune, România are oportunităţi reale de dezvoltare pentru a deveni prosperă, competitivă şi inovatoare în următorii 20 de ani. Trebuie doar să-şi ordoneze priorităţile într-o „Agendă publică pe termen lung”, care să fie respectată cu pragmatism. Aceasta va însemna, pentru mediul de afaceri, stabilitate şi reducerea riscurilor, iar pentru societate, atingerea unui nivel de trai mai bun.

O alăturare de termeni care este privită uneori cu suspiciune: femeie pasionată de maşini, adică de o industrie în care tehnologia este apanajul sexului masculin. Alice Botnarenco spune despre ea că a fost dintotdeauna fascinată de lumea maşinilor şi şi-a dorit o afacere în domeniu, prin care să le ofere clienţilor siguranţă şi servicii de calitate.

Nu te implica emoţional şi intelectual în luptele altora. Indiferent dacă e vorba de politică, afaceri, religie sau intrigile familiale, întotdeauna oamenii vor avea bătălii de dus. Iar noi întotdeauna vom fi atraşi de cei din jur în aceste lupte, să ne implicăm, să luăm poziţie şi să facem o schimbare.

Criza l-a transformat pe Andrei Cionca într-unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din România. Se afla încă din anul 2000 într-un domeniu care avea să aibă parte de o explozie fără precedent în anii de recesiune – insolvenţa şi reorganizările juridice.

Antreprenorii români nu dispun de informaţii relevante în legătură cu sursele de finanţare, organizaţiile care sprijină antreprenoriatul şi programele de educaţie destinate lor. Mai mult decât atât, imaginea negativă a eşecului în afaceri în România, dar şi mediului economic dificil sunt percepute ca obstacole importante de către antreprenori. Acestea sunt concluziile primei ediţii a  Barometrului percepţiei asupra mediului antreprenorial românesc – Antreprenorii vorbesc, lansat astăzi de Ernst & Young, în premieră la Romanian Business Leaders Summit. 

Întreruperea afacerilor şi a lanţurilor de aprovizionare, dezastrele naturale şi incendiile şi exploziile sunt cele mai mari riscuri care ameninţă companiile, aşa cum arată un studiu Allianz realizat în 28 de ţări. Modificări ale reglementărilor sau schimbări legate de piaţă reprezintă, de asemenea, riscuri importante pentru afaceri.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp

Când întreb directorii executivi din mediul de afaceri despre strategia companiei lor – sau aparenta lipsă a vreunei strategii – îmi răspund adesea că nu pot sau nu vor „să facă strategie”, pentru că mediul în care operează se schimbă prea mult. Nu există suficientă certitudine ca să poţi stabili şi aplica o strategie în mod eficient, spun ei.

Un alt exemplu pentru sportivii care se întreabă ce vor face după ce „vor ieși la pensie” este luptătorul de K1 Ionuţ Iftimoaie. Chiar dacă acesta încă nu s-a retras definitiv din sport, bifând încă participări ocazionale la competiţii de profil, de câţiva ani are o prezenţă tot mai pronunţată în lumea afacerilor.

Ajutoarele de stat de peste 400 milioane de euro aprobate din 2007 până în prezent au stat la baza unor investiţii de 1,6 miliarde de euro şi au dus la crearea a 10.000 de locuri de muncă.

Termenul „superalimente” a intrat doar de câţiva ani în vocabularul nostru şi desemnează acele produse cu o cantitate mai mare de nutrienţi faţă de alimentele obişnute. Deşi fac parte dintr-o categorie de nişă deocamdată, piaţa creşte de la an la an, susţinută mai ales de cei care preferă stilul de viaţă raw vegan, dar şi de cei care utilizează superalimentele într-un regim de viaţă sănătos.

Până la un moment dat, sportul a fost viaţa lor. Au cucerit medalii, şi-au creat un renume, au câştigat bani buni şi au avut momente în care o ţară întreagă a fost la picioarele lor. După ce această etapă s-a încheiat, marii sportivi ai României şi-au redistribuit talentul şi, de pe terenul de sport, s-au mutat în birouri din spatele cărora au desenat propriile afaceri. Astăzi vorbesc cu relaxare despre profit, pierderi şi investiţii, iar sportul a rămas doar o pasiune pentru momentele libere.