Cum populatia globului va atinge noua miliarde pana in 2050, iar mai mult de jumatate va locui in orase, omenirea va trebui sa faca fata unor noi provocari, cum ar fi lipsa terenului arabil. Pentru a acoperi necesarul de hrana, vom avea nevoie de inca un miliard de hectare (o suprafata egala cu Brazilia).
Graul, orzul, porumbul si legumele ar putea fi cultivate unele deasupra celorlalte intr-un zgarie-nori. Dickson Despommier, biolog la Universitatea Columbia din New York, a studiat cultivarea pe verticala si afirma ca astfel s-ar proteja si clima: „O cladire de 30 de etaje ar putea gazdui culturi care in mod normal se intind pe o suprafata de 10 kilometri.“ O locatie potrivita pentru a implementa la scara larga acest proiect ar putea fi centrul City of the Future, construit de Siemens in Singapore.
„In zilele noastre, principiul de a gandi pe termen lung, in pofida miopiei, a devenit mai important ca niciodata“ afirma Cristian Secosan, CEO la Siemens Romania. Solutiile propuse de laboratoarele de cercetare ale companiei ar putea rezolva majoritatea provocarilor pe care le-ar putea intampina omenirea, cum este, de exemplu, reducerea dioxidului de carbon. Orasele sunt responsabile pentru 75% din consumul mondial de energie si pentru 80% din volumul emisiilor de dioxid de carbon, iar cladirile poarta o mare parte din vina. Cercetatorii Siemens urmaresc ca fotosinteza sa se realizeze pe fatadele cladirilor, ceea ce ar conduce la diminuarea surplusului de CO2.
Compania IBM proiecteaza si ea un viitor sustenabil. Dania Selaru, Country Global Technology Services Manager IBM, afirma ca filiala locala, prin centrele globale de competenta din Bucuresti si Brasov, participa la lansarea celor mai noi tehnologii, prin dezvoltare de software pentru laboratoarele multinationalei. O parte a echipei lucreaza direct cu clientii diferitelor subsidiare, pe teme din cele mai variate si mai inovative.
Pe lista inovatiilor cu potential de a schimba modalitatea in care oamenii isi desfasoara activitatea in urmatorii cinci ani („Next five in five“) se regasesc urmatoarele exemple: imbunatatirea calitatii apei potabile, raportarea poluarii fonice, lupta impotriva incalzirii globale, salvarea speciilor pe cale de disparitie etc. IBM va pune la dispozitie aplicatii pentru telefonul mobil care permit utilizatorului obisnuit sa contribuie la diverse programe ecologice. O astfel de inovatie va da ocazia doritorilor sa participe direct la imbunatatirea calitatii vietii, crescand nivelul de responsabilitate colectiva.
Sistemul Watson va transforma modul in care interactionam cu computerul. „Reprezinta un pas semnificativ fiindca putem relationa cu el la fel cum o facem cu ceilalti oameni.“ Watson raspunde la intrebari cu solutii, fiind capabil de a intelege nuantele, metaforele si jocurile de cuvinte. Tehnologia folosita pentru dezvoltarea sistemului Watson poate fi aplicata in domenii cum sunt cel sanitar, pentru a ajuta la diagnosticarea corecta a pacientilor, pentru a imbunatati sistemul self-service online, pentru a furniza turistilor si cetatenilor informatii specifice despre anumite orase etc.
Comanda printr-un singur gest
Tot parte din cadrul proiectului „Next five in five“ face parte si comunicarea in mediul 3D. Hologramele nu vor mai fi doar prezente de domeniul science fiction. Ele vor facilita conversatia utilizatorilor in moduri complet noi si le vor permite acestora sa interactioneze cu fotografiile.
„Mira“ – noul supercomputer IBM Blue Gene/Q, cu o capacitate de 10 petaflopi – va fi operational in 2012 si va fi disponibil cercetatorilor din domenii precum cel industrial, academic si guvernamental. Sistemul este de doua ori mai rapid decat cel mai rapid supercomputer disponibil in momentul de fata pe piata, fiind instalat la Argonne, Intrepid (un sistem IBM Blue Gene/P capabil sa efectueze peste 500 de trilioane de instructiuni pe secunda).
Sase universitati interconectate din Romania folosesc tehnologia cloud computing pentru a oferi consortiului Romanian National Computing Initiative o capacitate de calcul de 25,7 trilioane de operatiuni pe secunda si o capacitate de stocare echivalenta cu continutul cartilor realizate din 6,5 milioane de copaci, afirma Dania Selaru.
