Internetul, veșnica poveste. Așa ar spune cineva pasionat mai mult de estetica trecutului, decât de futurologie. În 2016, ONU a adoptat o rezoluţie prin care perturbarea accesului la internet este considerată o încălcare a drepturilor omului. De ce este necesară acum această “rememorare”? Deoarece programatorul britanic Tim Berners-Lee - inventatorul internetului, a îndemnat de curând companiile şi guvernele să nu neglijeze jumătate din populaţia lumii. Referindu-se la cei care nu au încă acces la internet. “Printre ei fiind incluse miliarde de femei şi fete” – potrivit lui Tim Berners-Lee. Pe larg, Berners-Lee a adus în atenția publicului, în deschiderea celei de-a noua ediţii a Web Summit - eveniment supranumit ''Davosul pasionaţilor de tehnologie'', mai multe probleme și Dileme.  El a expus la această mare conferinţă europeană din domeniul tehnologiei, desfăşurată la Lisabona, ceva mai mult decât interesant. Și anume că toată lumea a crezut că invenţia sa din 1989, care a conectat umanitatea la tehnologie, o să aibă efecte pozitive. Iar acest lucru s-a întâmplat doar pentru o perioadă. “Internetul, <ajuns la maturitate>, a luat-o razna. Din cauza ştirilor false şi a problemelor care vizează viaţa privată. La acestea se adaugă și divizarea din  domeniul digital între ţările bogate şi cele sărace”, a mai spus Tim Berners-Lee, potrivit CNBC.

Contract pentru internet

De asemenea, Berners-Lee a făcut apel la companii şi guverne să se alăture, până în luna mai anul viitor, unui ''contract pentru internet''. În scopul restabilirii încrederii în reţeaua globală. Și găsirea unei noi modalităţi de a monetiza, reglementa şi asigura accesul corect şi facil la lumea online. "Toate măsurile pe care le luăm... pentru a face internetul mai puternic au ca rezultat creşterea decalajul digital", a mai adăugat Berners-Lee. "Avem obligaţia să ne îngrijim de ambele părţi ale lumii". Nu în ultimul rând, el a mai evidențiat studiile potrivit cărora jumătate din populaţia lumii va fi online până anul viitor. Însă, totodată, rata de acces scade dramatic. Și ar putea lăsa miliarde de oameni fără acces la servicii guvernamentale, educaţie şi dezbateri publice. Un semnal de alarmă care, probabil, chiar dacă nu este imediat înțeles, se va face auzit întrucâtva.