Multe sugestii rămân nespuse pentru că par nesemnificative. Totuși, propunerile mici pot rezolva blocaje mari. O idee despre cum să simplifici un formular sau să reduci un pas inutil în proces aduce impact vizibil, chiar dacă nu sună spectaculos.
Teama de reacția celorlalți
Un alt motiv vine din frica de judecată: „dacă pare banală?” sau „dacă o resping din start?”. Atmosfera din ședință influențează mult curajul care ne face să vorbim, să propunem, să fim creativi. Atunci când reacțiile colegilor par defensive sau ironice, ideile noi rămân, de multe ori, în tăcere.
Momentul nepotrivit
Unele idei apar în timpul discuțiilor, dar conversația merge deja într-o altă direcție.
Lipsa unui spațiu dedicat pentru propuneri face ca multe gânduri să se piardă. Un simplu „slot” rezervat la finalul ședinței ar putea schimba asta.
Convingerea că nu ține de tine
Mulți angajați evită să propună idei pentru că le consideră în afara rolului lor. Totuși, inovația nu respectă granițele fișei de post.
Unele dintre cele mai utile schimbări vin din observații ale celor care nu dețin responsabilitatea directă, dar văd altfel situația.
Impactul culturii organizaționale
În companiile unde inițiativa e apreciată, oamenii se simt liberi să propună.
În cele unde greșeala e penalizată imediat, ideile se blochează înainte să prindă glas. Cultura spune, de fapt, dacă lista cu idei neexprimate rămâne scurtă sau crește la nesfârșit.
CITEȘTE ȘI: Cum gestionezi o comunicare publică dacă liderul companiei nu vrea să apară
Foto: ID 107268528 © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com
