Rutina zilnică ascunde, în multe organizații, zeci de procese interne care funcționează „pentru că așa s-a stabilit”. Cu timpul, ele încep să consume energie, timp și atenție, fără să mai aducă valoarea pentru care au fost create. Testul real al unui proces nu ține de documentație, ci de percepția echipei: îl facem pentru rezultat sau doar pentru că trebuie?
Semnul cel mai simplu
Un proces sănătos are o justificare clară, ușor de explicat în două propoziții. Când oamenii nu mai pot spune de ce e important, ci doar cum se face, e un semn că valoarea s-a pierdut.
Fie scopul nu mai e relevant, fie forma a devenit mai importantă decât rezultatul.
Impact în energie, nu în rapoarte
Un mod eficient de testare e să observi unde apare oboseala colectivă. Dacă un proces provoacă frustrare constantă, amânări sau nevoia de verificări suplimentare, înseamnă că aduce mai multă uzură decât progres.
În schimb, procesele cu sens clar tind să devină naturale. Cu alte cuvinte, sunt resimțite drept ușor de parcurs chiar și când sunt complexe.
Întrebări care pun sistemul la probă
Ce rezultat concret obținem din acest proces?
Cine beneficiază de el direct?
Ce s-ar întâmpla dacă nu l-am face o săptămână?
Dacă răspunsurile sunt vagi, dublate sau contradictorii, procesul are nevoie de simplificare sau chiar de eliminare. Ideea centrală e următoarea: o organizație eficientă nu e cea fără reguli, ci cea care are procese vii, actualizate, clare și conectate la scop. Testarea lor periodică e, putem spune, o formă de igienă internă, care menține echilibrul între control și sens.
