Bulgaria se pregătește să intre în zona euro în ianuarie 2026, un pas major pentru economia țării și pentru integrarea sa europeană. Mișcarea redeschide inevitabil discuția despre România, aflată de ani buni în postura de candidat fără un orizont clar de aderare. În timp ce vecinii fac tranziția către moneda unică, apare întrebarea firească: în ce măsură este România pregătită să urmeze același drum și care sunt obstacolele care o țin pe loc? Într-un răspuns la o întrebare pe această temă, adresată de Revista CARIERE, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, spune că, în condițiile în care ar exista voința politică, România ar avea nevoie de aproximativ 8 ani ca să poată îndeplini condițiile.

Într-un astfel de scenariu, anii 2034-2035 ar putea reprezenta un termen realist pentru aderarea țării noastre la zona euro.

Lecția Bulgariei

Autoritățile de la Sofia s-au pregătit constant pentru adoptarea monedei unice, subliniază Cazacu.

„Bulgaria s-a pregătit ani de zile. Știm cum era cursul, dacă aveam de schimbat în leva, știam că era cam pe acolo de mulți ani. Aveau un curs, putem să-i spunem fix, el putea să fluctueze într-o anumită bandă, ipotetic. Era o extrem de mică variație la casă. Acesta este numai un parametru, însă, nu este suficient. Mai sunt și alți parametrii. Ai nevoie de o stabilitate la nivel macro, iar noi suntem, cumva, mai volatili pe acești parametri”, spune Claudiu Cazacu.

Totuși, este de părere specialistul, scopul aderării la euro nu a fost abandonat la noi.

„Cred că nu a fost abandonată ideea. (…) Orizontul de timp a fost în mai multe rânduri îndepărtat. Cred că se va pune și la noi, la un moment dat, problema aceasta. Există niște criterii de convergență și, printre altele, avem și partea de inflație. Iar inflația din România a fost, potrivit datelor recente, cea mai mare. Suntem în top în Uniunea Europeană. Am avut un șoc anii aceștia și, cumva, iarăși, o să dureze câțiva ani până când o să se așeze și după ce se așează lucrurile mai ai nevoie de încă cel puțin 2-3 ani ca lucrurile să fie stabile: curs, inflație, deficit, printre altele. Ai nevoie să intri într-un moment în care economia e suficient de competitivă”, potrivit specialistului.

Avantaje și costuri

Adoptarea euro ar aduce la pachet o serie de beneficii, dar și unele costuri, spune Claudiu Cazacu. Pentru companii, de pildă, acest pas ar duce la eliminarea stresului legat de cursul de schimb, în contextul schimburilor comerciale.

„Dacă ești într-o companie care are importuri, exporturi. Tu trebuie să stai să te gândești cât e cursul de schimb, să-ți acoperi riscul, ai niște costuri de timp, de resurse. Costul de timp, aș zice eu, e foarte important. Cine are o firmă știe ce înseamnă să depui declarații, să ai diverse lucruri de conformitate de îndeplinit”, adaugă el.

CITEȘTE ȘI: Economia României în 2026: Inflație sub 4% și o creștere modestă a PIB-ului. La cât ar putea ajunge euro | Estimări XTB

Există, însă, și posibile efecte pentru populația generală, cel puțin într-o primă fază, după o eventuală aderare la euro.

„Pentru omul obișnuit poate să existe și cealaltă parte. Pe de-o parte s-a constatat un efect de aliniere a prețurilor, comercianții rotunjesc. Apare o erodare a puterii (de cumpărare, n. red) atunci, în primă fază. Ulterior mai apare o altă problemă: politica monetară. (…) Nu mai poți să-ți muți tu dobânda cum vrei, independent, să schimbi tu. Dacă țara are nevoie de o stimulare economică, tai dobânda, nu? (...) Dar sunt niște avantaje, sunt niște economii care se fac, mai ales în partea comercială. Iar acestea nu sunt de subestimat. (…) Sunt plusuri și minusuri, eu am dat doar o secțiune aici”, menționează Cazacu.

Claudiu Cazacu

Termen realist

În condițiile în care adoptarea monedei unice ar deveni acum o prioritate pentru autoritățile de la București și dacă luăm în considerare situația actuală a economiei din România, un termen realist pentru aderarea țării noastre la zona euro ar fi în jurul anilor 2034-2035. Specialistul XTB explică de ce.

„Cred că o stabilizare, ca să ajungem cu deficitul în apropiere de, dar nu la 3% - vreo 3 ani, dar probabil 4, 5. Și, după aceea, încă 2 sau 3. Hai să punem 5 plus 3: 8 ani. (…) Trebuie să existe voință politică pentru a duce parametrii macro în acea zonă”, conchide consultantul.

În luna iulie, Banca Centrală Europeană a anunțat aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026.

„Consiliul Uniunii Europene a aprobat în mod oficial aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026 și a stabilit rata de conversie a levei bulgărești la 1 EUR = 1,95583 BGN. Acesta este nivelul parității centrale actuale a monedei leva în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II), la care moneda a aderat la data de 10 iulie 2020”, spuneau reprezentanții Băncii la acel moment.