Care este secretul unui trai longeviv și calitativ? Un mod de viață sportiv, în care să ne păstrăm corpul sănătos? Anumite diete alimentare care să ofere organismului nostru un surplus de energie? Sau reîntoarcerea la studiu, pentru a-i servi creierului un stimulent la o vârstă mai înaintată? Rețeta unui trai mai lung se află ascunsă în creierul nostru, după cum arată cele mai multe cercetări efectuate în domeniu. Și totuși, o operație estetică pentru creier este o măsură extremă și imposibilă.
Într-o descoperire majoră pentru înțelegerea modului în care creierul controlează îmbătrânirea, oamenii de știință au reușit să accelereze și să încetinească procesul de îmbătrânire la șoareci, perturbând volumul de celule stem neuronale găsite în hipotalamus. Faptul că oamenii de știință sunt preocupați de găsirea unui mecanism pentru încetinirea îmbătrânirii nu ar trebui să ne mire. Căutarea tinereții veșnice este forța motrice a multor povești și legende din întreaga lume. Pentru unii, nemurirea a fost un deziderat dincolo de ficțiune: căutările alchimiștilor au fost, însă, în zadar, întrucât nu avem încă niciun elixir al vieții veșnice la dispoziția noastră. FITNESS PENTRU CORP Dar în loc să așteptăm ca o poțiune magică să ne fie vândută în schimbul obținerii nemuririi sau a unei vieți fără bătrânețe, am putea încerca să înțelegem ce se întâmplă de fapt cu corpurile și creierele noastre de-a lungul anilor, pe măsură ce îmbătrânim. Așa cum explică Dr. Anne Pleșuvescu, Senior Trainer&Coach, dacă ne uităm la nenumăratele exemple din jur de oameni de 50+ care arată de 30 de ani, putem spune că, fără doar și poate, menținerea unui corp tonifiat și în formă este o rețetă pentru tinerețe fără bătrânețe. Asta, deoarece un corp sănătos înseamnă și o minte sănătoasă, iar activitatea fizică susținută pare a fi cea mai bună soluție pentru a avea o viață foarte bună, lungă și fericită. „Din păcate, indiferent de câtă activitate fizică am face, nu putem opri procesul degenerativ al corpului nostru și, până acum, nimeni nu a reușit să ocolească moartea”, continuă Anne Pleșuvescu. De ce? E foarte simplu. Deoarece începem să îmbătrânim din momentul în care ne naștem. Corpul nostru este format din trilioane de celule. În fiecare moment acestea se sting, dar celulele moarte sunt înlocuite cu altele noi instantaneu. Dar acest proces de replicare are defectele sale. Din păcate, nu există nicio pastilă-minune sau elixir care să oprească replicarea cromozomilor fără a lăsa daune fatale organismului nostru. Dar, în timp ce nu putem opri îmbătrânirea, o putem totuși încetini. Activitățile fizice creează și mențin un corp în stare bună și aceleași acțiuni îl pot menține mai tânăr pentru câteva decenii. Dar activitatea fizică nu poate fi singurul instrument folosit pentru a avea o viață cât mai lungă, fericită și sănătoasă. „În societățile moderne în care trăim, antrenamentul fizic a intrat foarte mult în atenția oamenilor. Acesta este un lucru bun, însă a ne baza doar pe sport ca unic instrument în economia sănătății noastre poate fi o greșeală mare”, spune Anne Pleșuvescu. MÂNCARE PENTRU CREIER De aceea, ceea ce mâncăm, stilul nostru de viață, mediul în care trăim, expunerea noastră la soare, toate acestea și multe altele influențează procesul de îmbătrânire. De exemplu, dacă dieta unei persoane constă numai din hamburgeri, fără fructe și legume, corpul acesteia va îmbătrâni mai rapid. Cât de importantă este alimentația? Cercetătoarea Suzana Herculano-Houzel a prezentat, în cadrul TEDGlobal 2013, un studiu făcut pe creierul rozătoarelor și pe cel al primatelor. Concluzia ei este că în cazul oamenilor, ca și al primatelor, pentru ca creierul să funcționeze la cote maxime este nevoie de o cantitate mare de energie. Mai precis, dacă oamenii ar funcționa exact ca maimuțele, ar trebui să mănânce timp de 9 ore pe zi pentru numărul de neuroni pe care îi au. Cum se explică, totuși, faptul că ne sunt necesare trei sau chiar mai puține mese pe zi? Cercetătoarea spune că explicația este foarte simplă: gătitul mâncării a permis ca digestia din corpul nostru să fie ajutată de pre-digestia alimentelor prin preparare termică. EMOȚII PENTRU MINTE Dar dincolo de modul în care ne hrănim creierul cu energie, acesta operează cu inputurile pe care i le dăm, după cum completează Anne Pleșuvescu. Mai exact, dacă softul gândurilor noastre îi vor transmite în permanență input de tipul frică, anxietate, depresie și nemulțumire, el va înțelege că lucrurile nu merg și va bate în retragere, adică va începe să îmbătrânească. Specialistul oferă o imagine metaforă pentru a înțelege cele spuse mai sus: imaginați-vă un oraș sub asediu; ce fac locuitorii din el? Se gândesc cum să își trimită copiii la școală, ce să gătească la cină, cum să facă dragoste cu partenerii lor, sau se pregătesc intens să se apere de cei care îi cotropesc? Același lucru se întâmplă și în creierul nostru când trăim emoții de tip frică, furie, anxietate și depresie. Creierul nostru înțelege că este în pericol, iar această informație este transmisă în întreg corpul pregătindu-ne pentru starea de fugă-luptă sau îngheț, adică orice altceva decât regenerare sau producție de noi celule. Prin urmare, deși nu există operații estetice pentru creier, una dintre cele mai importante funcții ale creierului nostru este neuroplasticitatea. „Aceasta înseamnă că masa neuronală din creierul nostru este capabilă să își schimbe singură arhitectura în funcție de ceea ce gândim”, spune Anne Pleșuvescu. Ne putem închipui un calculator capabil să își schimbe componenta hard în funcție de programele soft pe care le rulează. În plus, acest calculator, care este creierul nostru, are capacitatea de a decide singur softul pe care îl rulează. Din păcate, puțini dintre noi folosim funcția de a decide softul sub care creierul nostru operează. Cu alte cuvinte, nu trăim în conștiința minții noastre, suntem mai degrabă operați de propriile sisteme de operare care, de multe ori, funcționeză aberant generându-ne stări mentale negative, distructive și autodistructive. Operația estetică pentru creier ar fi, în opinia Annei Pleșuvescu, activarea conștiinței de sine, adică a capacității de gestionare a gândurilor și stărilor emoționale sub care operăm și direcționarea lor spre o zonă orientată spre sănătate și viață. NEUROPLASTICITATEA De exemplu, în sprijinul ideii de neuroplasticitate vin cercetările care arată că oamenii care încep un proces activ de dezvoltare personală vor înregistra, după o perioadă de șase luni, o creștere a părții stângi a masei neuronale din cortexul prefrontal care se ocupă cu gestionarea emoțiilor. De asemenea, oamenii care practică exercițiul meditației încep să își crească masa neuronală din cortexul prefrontal. Ce rol are învățarea continuă în acest context? „Învățarea continuă înseamnă antrenarea continuă a neuroplasticității. A învăța, mai ales lucruri noi, înseamnă să te duci la școala de fitness pentru creier, să dezvolți mușchiul minții. Învățarea generează ușurință în învățare”, mai spune Anne Pleșuvescu. Ne putem închipui creierul ca pe o plastilină, care devine mai ușor de prelucrat pe măsură ce lucrezi cu ea, deoarece devine mai moale. Așa se întâmplă și cu creierul, cu cât învățăm, cu atât vom învăța mai ușor. Astfel, a îmbătrâni activ înseamnă să îmbătrânești antrenând mușchiul minții, adică având grijă de minte, dezvoltând-o, curățind-o și îngrijind-o la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, ca pe corp. Închipuiți-vă mintea ca o sferă în care se află amestecate bile albe și bile negre. Bilele albe sunt gândurile și emoțiile noastre pozitive, iar cele negre, gândurile și emoțiile noastre negative: furie, frică, anxietate, depresie. Numărul de bile este fix. Dacă vrem ca sfera minții noastre să conțină în majoritate bile albe, trebuie ca, pur și simplu, să le transformăm pe cele negre în albe. De aceea, se spune că acolo unde este multă răbdare nu mai e loc de furie; unde există iubire necondiționată și iertare nu este loc de ură. INEVITABILUL TIMP În concluzie, am putea spune că dacă medităm, facem sport, ne ducem la psiholog, eliminăm aspectele generatoare de stres din viața noastră, mergem frecvent la controale medicale și mâncăm sănătos avem șanse să trăim veșnic. „Este evident că în ultimi ani speranța de viață a crescut, dar moartea rămâne o certitudine și sunt slabe șanse să reușim să scăpăm de ea în viitorul apropiat sau îndepărtat. Oricât am încerca să ne programăm că suntem nemuritori, în această formă umană o să încheiem socotelile odată și odată”, completează Anne Pleșuvescu. Și atunci? Dacă nu putem da timpul înapoi sau dacă nu îl putem opri, poate îl putem înțelege și accepta. Una din explicațiile psihologice obișnuite din spatele sentimentului nostru de timp care se mișcă mai repede cu vârsta este că, cu cât informațiile perceptive din jurul nostru sunt mai familiare, cu atât suntem mai puțin atenți. Copiii, de exemplu, percep constant evenimente și medii noi, folosind puterea creierului semnificativ mai mult pentru a procesa informațiile de zi cu zi. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, noutatea realității noastre se încetinește, lăsându-ne cu sentimentul că timpul trece mai rapid.
Articol preluat din numărul 261 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.
