Alan Turing este savantul britanic care a conceput o metodă pentru a descifra codurile folosite de maşina de criptare Enigma, folosită de forţele militare naziste.  Este interesant, desigur, și acest lucru a intrat în istorie, dar acum depășim granițele istoricului deoarece prezentul l-a “asimilat“ într-un mod uluitor. Astfel, tehnicile matematice inventate de Alan Turing ar putea contribui la dezvoltarea unor teste medicale mai eficiente, ce vor permite diagnosticarea timpurie a cancerului şi a altor maladii, potrivit cercetătorilor de la Usher Institute of Population Health Sciences and Informatics din cadrul Universităţii Edinburgh, care au publicat un studiu în acest sens, în Statistical Methods in Medical Research. Cercetătorii sunt de părere că tehnicile matematice inventate de Alan Turing ar putea fi folosite pentru a creşte eficienţa instrumentelor actuale de diagnosticare, după cum notează BBC. În prezent, acurateţea testelor de diagnosticare este măsurată folosind tehnici statistice dezvoltate în anii 1980, însă ele nu pot să determine cât de folositor este un astfel de test pentru a cuantifica riscul pacienţilor de a dezvolta o anumită maladie.

Tratamente personalizate

Lucrând în Bletchley Park în 1941, Alan Turing a conceput o metodă pentru a descifra codurile folosite de maşina de criptare Enigma, folosită de forţele militare naziste. Abordarea savantului britanic a analizat distribuţia aşa-zisei "forţe probante a datelor" - care stabileşte rezultatele probabile într-o situaţie dată - pentru a-l ajuta să determine cea mai bună strategie pentru a descifra codurile Enigma. Cercetătorii britanici cred că aplicarea aceluiaşi principiu ar putea să contribuie la dezvoltarea unor tratamente personalizate, Alan Turing a înţeles felul în care forţa probantă a datelor ar putea să varieze pe parcursul unor experimente repetate, iar aceste idei au fost dezvoltate în 1968 şi publicate de fostul lui asistent, Jack Good. Iar Paul McKeigue, profesor la Usher Institute of Population Health Sciences and Informatics, spune că acelaşi principiu poate fi aplicat pentru a evalua testele de diagnosticare folosite în tratamente medicale personalizate.