Se poate așa ceva? Să influențezi oamenii spunându-le povești? Da, se poate, Dar nu orice fel de povești… Lincoln era un bun povestitor, spre exemplu. Și se folosea această calitate pentru a câștiga oamenii de partea lui. „S-ar zice că spun multe povești”, scria cel care a influențat nu numai istoria Americii. “Recunosc că așa e. Însă am învățat, dintr-o vastă experiență, că oamenii simpli sunt mult mai ușor de influențat prin intermediul unei ilustrări amuzante decât prin orice altă cale”. Abraham Lincoln știa să asculte, să acorde atenție și să inspire încredere. Astfel, nu numai prin talentul de povestitor, a construit relații puternice și a găsit timp pentru ceilalți. Nu în ultimul rând și-a ales mereu cuvintele cu atenție și a avut grijă de acțiunile sale. Cuvinte frumoase, de îndemn, ori metaforice, cuvinte "de poveste" ca suport pentru viaţa cotidiană. Interesant, nu?

La capătul unui tărâm fascinant

De reținut este că poveștile excepționale sunt cele care motivează, care ridică moralul echipei. Vorbim cumva și despre leadership? Ei bine, da. Lincoln nu dădea ordine. Folosea verbe precum “sper că…”, “ți-aș sugera să…”. Practic îi făcea pe oameni să îl placă. Nu aveau ce să îi reproșeze și îi răspundeau în același mod. Și, în fond și la urma urmei, nu e mai bine, mai frumos, mai…sănătos, să avem un tărâm fascinant? La capătul căruia să avem, mai presus de toate surpriza de a ne trezi faţă în faţă cu noi înşine? Cei de dincolo de măşti, de frici, de convenienţe sau cenzuri. Rămâne de văzut cum e povestea…