Liderul este recunoscut, nu numit. Oamenii sunt cei care îl recunosc și îl urmează, datorită capacității sale de a-i inspira, de a-i uni, de a-i înțelege și de a-i reprezenta pe cei pe care îi conduce. Gianpiero Petriglieri - Profesor Asociat în departamentul de Comportament Organizaţional al şcolii de business INSEAD - ne-a spus că rădăcina tuturor crizelor de leadership este, întotdeauna, pierderea conexiunii dintre preocupările, aspirațiile, experiențele și destinele celor care revendică statutul de lider și preocupările, aspirațiile, experiențele și destinele celor care ar trebui să-i urmeze. Dacă nu înțelegi ce mă preocupă și care-mi sunt speranțele, dacă nu ai prea multe în comun cu mine, iar succesul tău nu este și al meu, atunci nu ești doar un lider slab. Nu ești lider deloc. Criza poate fi depășită prin refacerea acelor conexiuni sau prin găsirea unui lider care să le poată revendica în mod credibil. În egală măsură, a fi un lider legitim înseamnă același lucru azi ca întotdeauna: să poți spune adevărul – chiar și adevărurile dificile – într-un fel în care oamenii să nu-și piardă speranța; să le înțelegi preocupările și aspirațiile; să prezinți o viziune credibilă a unui viitor mai bun; să deții abilitățile și competențele necesare nu numai pentru a vorbi despre felul în care putem scăpa de griji și ne putem împlini speranțele, ci și pentru a face ca acea viziune să devină realitate.