Aveți vreo dilemă în România vremurilor noastre? Și, în fond, care este tipologia omului fără dileme? dilemă? O schița Andrei Pleșu, într-un faimos articol fondator de la începuturile revistei săptămânale de cultură Dilema (actualmente Dilema veche): „La limită, omul fără dileme e «Big Brother», Şeful, Conducătorul. Cel căruia nu-i trece niciodată prin cap că poate greşi, că poate fi monstruos, că e nedorit şi vătămător. Cel care ştie întotdeauna ce face şi nu face decît ceea ce ştiinţa lui cubică, de beton, îi dictează să facă. Cu omul acesta, cu pericolul acesta se răfuieşte Dilema. Atît cît îi stă în Putere. Şi atîta vreme cît omul fără dileme nu o va anula scurt, cu un dos de palmă“.
Încredere în puterea intelectuală a tinerilor
Prin urmare...Aveți o Dilemă în România? Da, avem. E veche, tocmai a împlinit 25 de ani. Dilema veche a marcat împlinirea unui sfert de veac de existență în chiar anul centenar al României moderne, prin Gala aniversară desfășurată luni seara la Ateneul Român. „Dilema veche îndeamnă tinerii spre performanță culturală”. Acesta s-a dorit a fi mesajul Galei aniversare desfășurată sub semnul încrederii în puterea intelectuală a tinerilor României. În cadrul Galei au fost premiați tinerii cîștigători ai Concursului Național de Eseuri organizat de Dilema veche în acest an. Din reperele Galei au făcut parte de asemenea, mesajul fondatorului revistei, Andrei Pleșu și discuțiile despre perspectivele culturii noastre în context european. Discuțiile fiind susținute de către Alexander Baumgarten, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj. Amfitrionul evenimentului a fost Sever Voinescu, redactor-șef al revistei Dilema veche.
90% dintre activitățile de back office din industria de externalizare a proceselor de afaceri pot fi acum automatizate, potrivit raportului „Reimagining Business Processes with AI”, lansat de Parseq.
Tinerii din Generația Z trăiesc cu un nivel ridicat de stres și anxietate, cauzat în principal de incertitudinea legată de viitor și de lipsa controlului asupra evenimentelor imprevizibile.
Pachetele de beneficii oferite angajaților au devenit din ce în ce mai sofisticate în ultimii ani, iar în cadrul companiilor locale aproape că există o competiție în ceea ce privește numărul de inițiative de wellbeing.
Numele Sephora este, în sine, o declarație despre frumusețe. El derivă din grecescul séphos – „frumusețe, eleganță” – și din numele biblic Zipporah (Sepphōra), soția lui Moise, descrisă în scrierile vechi ca fiind o femeie remarcabil de frumoasă.
Sărbătorile de iarnă transformă orașele României într-un spectacol de lumină, culoare și tradiție. Târgurile de Crăciun devin puncte de atracție pentru localnici și turiști deopotrivă și oferă o combinație perfectă între tradiții vechi, delicii gastronomice și atmosferă festivă.
Consumatorii sunt tot mai atenți la calitate, la sustenabilitate și la povestea din spatele fiecărui brand. Moda românească trece printr-o schimbare subtilă, dar profundă.
