Ziua mea de lucru include deseori discuții unu la unu cu oameni care au trecut printr-un feedback 360, pe care îl interpretăm împreună. Sunt momente foarte vii și intense, în care văd lumea prin ochii altcuiva și nu mă simt nicidecum ca “deținătorului-adevărului obiectiv-închistat-într-un-raport-de-feedback”, ci ca un om care rezonează cu multe dintre conflictele, exterioare sau interior, care răzbat de acolo. Mi-a rămas în minte un schimb de replici, pe care încerc să îl redau acum:
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
Ordinea cronologică a etapelor este esenţială dacă vrei să produci în organizaţie o schimbare şi să ai succes. Alegerea lucrului pe care să-l faci primul şi a ordinii în care urmează să se desfăşoare acţiunile următoare este un factor atât de important, încât poate să-ţi fructifice sau, pur şi simplu, să-ţi anihileze eforturile. Problema este că, în multe cazuri, nu e clar dacă un anumit pas este cauza altui pas sau dacă e invers. La fel ca în clasica dilemă “ce a fost prima oară, oul sau găina?”, ajungi să te întrebi: care ar trebui să vină primul?
In primul rand, pentru cine nu a citit articolul, va asigur ca merita. Am primit respectivul articol intr-un mail in care un prieten imi spunea: “Tu trebuie sa raspunzi pentru ca tu esti Trainerul Anului”…Recunosc ca n-am inteles de la inceput ce voia sa spuna prin formularea belicoasa pe care a ales-o, asa ca am citit articolul de trei ori:
L-am vazut la televizor, impartind in stanga si in dreapta bile negre si albe. L-am ascultat la radio, analizand imaginea unei Romanii framantate de o interminabila tranzitie. L-am citit in Dilema si, mai nou, chiar si pe internet. Chiar daca a invadat toate canalele media, Robert Turcescu mai este si tata, cantaret de rock, scriitor si profesor. Destule motive pentru a afla cum este Robert Turcescu "100%".
