În ultimii ani, tendințele în materie de mobilitate academică au arătat că tot mai mulți elevi români privesc către universitățile europene ca destinație principală pentru studiile superioare. Constantin Bosînceanu, absolvent al prestigioasei Universități Harvard și fondatorul Upgrade Education, explică motivele acestei schimbări într-un interviu acordat pentru Revista CARIERE.

Europa, alegerea sigură și accesibilă

„Datele noastre confirmă foarte clar această tendință: în 2025, 60% dintre aplicațiile elevilor români s-au îndreptat către universități din Europa – în special din Marea Britanie, Olanda, Spania și Italia”, explică Constantin Bosînceanu.

Proximitatea și costurile sunt principalele motive care îi determină pe tineri să rămână mai aproape de casă. „Universitățile europene sunt mai aproape de casă, ceea ce oferă atât elevilor, cât și familiilor lor, un sentiment de siguranță și conexiune. În plus, taxele sunt semnificativ mai accesibile decât în SUA. Dacă în Statele Unite un an universitar poate depăși 80.000 de dolari, în Europa multe instituții fie nu percep taxe, fie solicită câteva mii de euro, diferență majoră pentru o familie din România”, adaugă fondatorul Upgrade Education.

Un alt factor atractiv îl reprezintă bursele: „În Europa, bursele se acordă mai ușor, fie pentru rezultate academice excepționale, fie pentru nevoi financiare ridicate. În SUA, sistemul este mult mai restrictiv – bursele integrale sunt rare, iar cele parțiale se obțin adesea pe criterii extracurriculare (sportive sau artistice)”, mai spune Constantin Bosînceanu.

Totuși, visul american nu a dispărut: „Peste 50 de elevi consiliați de noi au fost acceptați anul acesta la universități americane, multe dintre ele din Ivy League sau top 100 mondial. Chiar dacă mai dificil de accesat, SUA continuă să fie o destinație premium pentru cei care își doresc experiența complet diferită pe care o oferă”, afirmă el.

Diferențele între bursele europene și cele americane

Constantin Bosînceanu detaliază diferențele între cele două sisteme: „În Statele Unite, bursele sunt adesea construite pe un model holistic. Universitățile analizează nu doar rezultatele academice, ci întregul profil al candidatului: activități extracurriculare, sport, artă, leadership, povestea personală și, mai ales, potențialul raportat la resursele pe care le-a avut la dispoziție”.

În Europa, accentul cade mai mult pe merit: „Bursele sunt, în general, mai accesibile și sunt acordate fie pentru rezultate academice excepționale, fie în cazuri de nevoie financiară dovedită. Valoarea burselor variază: pot începe de la 100–200 de euro și pot ajunge până la 15.000 de euro, suficient pentru a acoperi integral taxa de școlarizare”, afirmă fondatorul Upgrade Education.

Pregătirea pentru criteriile non-academice din SUA

O componentă esențială a admiterii în SUA o reprezintă activitățile extracurriculare. Cosmin Bosînceanu explică: „Universitățile americane nu se uită doar la note, ci la povestea elevului ca întreg: ce proiecte a inițiat, cum s-a implicat în comunitate, ce valori a demonstrat.”

Upgrade Education sprijină elevii prin Hub-uri creative, mentorat și comunități internaționale: „Promovăm inițiativele elevilor pe canalele noastre de social media și le oferim vizibilitate, tocmai pentru a le arăta că ideile lor contează”, explică specialistul.

CITEȘTE ȘI: Cum pot universitățile românești să urce în clasamentele internaționale: QS Romanian Universities Forum 

Importanța maturității și a autenticității este crucială: „În SUA, nu acțiunea în sine cântărește cel mai mult, ci maturitatea și potențialul pe care universitatea îl descoperă în spatele acelei acțiuni. Iar rolul nostru este să-i ajutăm pe elevi să își dea seama de lucrurile astea din timp și să reușească să scoată la lumină exact această dimensiune înainte să fie prea târziu”, mai spune Cosmin Bosînceanu.

Universități de top în SUA și Europa

Referitor la preferințele elevilor români, Cosmin Bosînceanu subliniază: „Ce observăm însă în mod constant este o atracție puternică pentru universitățile din Ivy League – Harvard, Yale, Princeton, Columbia sau UPenn – și pentru alte școli aflate în top 100 mondial, precum Stanford, MIT sau Duke”.

În Europa, universitățile cele mai populare rămân Olanda, Spania, Italia și Marea Britanie, cu programe competitive în limba engleză: „Cele mai căutate țări sunt Olanda, Spania și Italia. De exemplu, pentru inginerie vedem un interes crescut pentru TU Delft și Eindhoven University of Technology în Olanda. Pentru economie și finanțe, Bocconi University din Milano este în topul preferințelor. În zona de business, foarte populare sunt IE și Esade din Spania, iar pentru științe politice și relații internaționale, Sciences Po din Franța rămâne un reper”, mai explică acesta.

Limba programelor universitare – un criteriu decisiv

Limba predării este un factor central în alegerea destinației: „În ultimii ani, din ce în ce mai mulți români se orientează către programe internaționale, iar aici engleza joacă un rol central. De aceea, universitățile care oferă programe complete în limba engleză – cum sunt Bocconi în Italia, Esade în Spania sau University of Amsterdam în Olanda – rămân în topul preferințelor”.

Cosmin Bosînceanu evidențiază avantajele unei diplome americane: „Diplomele americane rămân foarte apreciate la nivel global și oferă o deschidere internațională extraordinară. În același timp, însă, vedem cum Europa își recâștigă tot mai mult autonomia: universitățile europene urcă în rankinguri, oferă programe competitive în limba engleză și sunt susținute de ecosisteme economice și companii care își întăresc prezența pe continent”.

Greșelile frecvente ale candidaților români

În procesul de admitere, elevii români fac greșeli diferite în funcție de destinație. „În SUA, una dintre cele mai mari capcane este subestimarea importanței storytelling-ului. Mulți elevi cred că trebuie să aibă note perfecte sau olimpiade internaționale ca să fie luați în considerare. În realitate, universitățile americane pun un accent uriaș pe autenticitate: vor să vadă cine ești ca persoană, cum te-ai implicat și ce impact ai avut”, menționează el.

În Europa, greșeala cea mai frecventă este lipsa strategiei: „Mulți elevi aplică fără o strategie clară și ajung să își irosească șansele. De aceea, la Upgrade construim împreună cu fiecare elev o listă de universități-țintă personalizată”, adaugă Cosmin Bosînceanu.

Perspectivele viitoare

Privind evoluția tendințelor, Cosmin Bosînceanu concluzionează: „Este foarte greu de făcut o predicție clară, mai ales în contextul geopolitic și economic extrem de volatil prin care trecem. Factorii externi – de la reglementări privind vizele, până la modul în care universitățile își adaptează politicile pentru studenții internaționali – cântăresc enorm”.

Totuși, atât Europa, cât și SUA, vor continua să ofere oportunități valoroase: „Dacă Europa continuă să deschidă programe internaționale și să sprijine studenții prin burse, atunci va rămâne o destinație foarte atractivă pentru români. Dacă SUA își menține deschiderea, va continua să atragă o parte dintre cei mai ambițioși tineri”, ține să mai puncteze Cosmin Bosînceanu.