România are doar două universități între primele 800 ale clasamentului internațional QS World University Rankings: Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai. 

Clasamentul, realizat anual de compania britanică QS (Quacquarelli Symonds), arată că pentru a crește numărul instituțiilor românești incluse, este nevoie de vizibilitate globală și de o strategie coerentă, a explicat Wesley da Silva Siqueira, Product & Research Adviser la QS, prezent în septembrie la o conferință în România. 

Universitățile din România trăiesc însă un paradox: au numeroase parteneriate internaționale de cercetare, dar puține reușesc să fie recunoscute în topurile mondiale. „Universitățile românești au parteneriate internaționale de cercetare foarte solide. Totuși, aceste parteneriate nu se traduc automat într-o reputație globală. Se face cercetare de calitate, dar nu este recunoscută la nivel internațional”, a declarat Leigh Kamolins, Director of Analytics and Evaluation la QS. 

România în clasamentele QS 

În ediția 2026 a QS World University Rankings, Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai figurează în intervalul 761–770, o poziționare stabilă, dar încă departe de instituțiile de top din regiune. Alături de ele, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași apare în banda 1001–1200, iar Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași în intervalul 1201–1400. 

În total, zece universități românești sunt incluse în clasamentele QS, dintre care două între primele 800 la nivel mondial. Potrivit datelor prezentate de QS, 42 de domenii de studiu au fost evaluate, cu 12 poziții în urcare, 7 debuturi și 27 de programe plasate în top 500 global. 

Anul acesta, România are zece universități incluse în clasamentele QS, dintre care două se află în primele 800 la nivel mondial. De asemenea, 27 de domenii de studiu din instituțiile românești figurează în top 500 global”, a spus Wesley da Silva Siqueira, Product & Research Adviser la QS. 

Din aproximativ 77 de instituții care ar putea, teoretic, să fie clasate, doar 21 sunt incluse în prezent. Acest decalaj evidențiază atât potențialul, cât și provocările cu care se confruntă învățământul superior românesc”, a adăugat Siqueira. 

Stabilitate care ascunde progres 

Într-un interviu pentru Revista CARIERE, Leigh Kamolins, Director of Analytics and Evaluation la QS, a nuanțat menținerea pozițiilor în clasamente: 

Situația universităților românești este una de stabilitate. Iar asta e un lucru bun, pentru că peste tot în lume universitățile avansează continuu. Dacă vrei să rămâi pe aceeași poziție, și tu trebuie să progresezi. Prin urmare, faptul că România își menține locul e de fapt un semn de progres, chiar dacă acest lucru nu se reflectă într-o urcare vizibilă în clasament.” 

Cu alte cuvinte, faptul că România își menține pozițiile nu e semn de stagnare, ci dovada că universitățile reușesc să țină pasul într-o competiție globală tot mai acerbă. 

Provocări structurale și nevoia de vizibilitate 

Kamolins a subliniat că România nu duce lipsă de parteneriate academice, ci de recunoaștere. Colaborările internaționale există, însă impactul lor rămâne slab reflectat în clasamente și în percepția globală a universităților românești. 

Tot el a atras atenția că mediul academic românesc trebuie să comunice mai bine rezultatele obținute: 

 „Mediul academic este foarte puternic ancorat în practica universitară, și asta e un lucru bun. Totuși, universitățile au nevoie și de o dimensiune de marketing care să sprijine această activitate academică. Cum facem cunoscute rezultatele cercetătorilor? Dacă informația ajunge la public, apar mai multe oportunități, pentru că oamenii vor dori să colaboreze.” 

Reputația globală – cheia atragerii talentului 

Pentru studenți și cadre didactice, reputația universității este decisivă. 

În cercetările noastre cu studenții internaționali, reputația este unul dintre cele mai importante aspecte. Ei vor să știe că diplomele lor vor fi recunoscute dacă vor lucra într-o altă țară. Același lucru este valabil și pentru cadrele universitare sau partenerii de cercetare. Pentru a atrage cei mai buni studenți, cei mai buni profesori și cele mai consistente finanțări, este nevoie de o reputație solidă”, a explicat Leigh Kamolins, Director of Analytics and Evaluation la QS. 

Lecții din alte țări: diferențiere și parteneriat 

Întrebat despre bune practici internaționale, Kamolins a indicat două direcții clare: parteneriate solide cu guvernul și prin diferențiere. 

Universitățile trebuie să colaboreze îndeaproape cu guvernul pentru a se asigura că mediul legislativ sprijină ceea ce își propun să realizeze. Dincolo de acest aspect, ele trebuie să acorde atenție modului în care își prezintă povestea: calitatea cadrelor academice, nivelul de predare și impactul asupra societății. Fiecare universitate trebuie să își găsească propriul punct forte, iar această poveste nu poate arăta la fel ca a tuturor celorlalte universități”, Leigh Kamolins, de la QS. 

Voci din universitățile românești 

Perspectiva internațională a fost completată de voci din mediul academic românesc. 

Constantin Vică, prorector pentru internaționalizare și relații publice la Universitatea din București, a atras atenția că vizibilitatea fără credibilitate nu are valoare: 

Astăzi este destul de dificil să fii o universitate credibilă și de încredere, nu doar offline, ci și online. Pentru a asigura atât vizibilitatea, cât și credibilitatea, construim colaborări internaționale, în ultimii ani nu doar în Europa, ci și cu universități din Asia și America Latină. Mobilitățile academice și de personal sunt esențiale, nu doar pentru cadrele didactice, ci și pentru personalul de management, pentru a rămâne conectați la cele mai bune practici.” 
 
Reputația globală aduce parteneriate, excelență în cercetare și vizibilitate. Ne concentrăm nu doar pe publicarea în reviste de top, ci și pe monitorizarea citărilor și a distribuției lor geografice, pentru a putea progresa”, a declarat Cristina Mihaela Nicolescu, director științific al Institutului ICSTM din cadrul Universității „Valahia” din Târgoviște. 

Marius Profiroiu, prorector pentru relații internaționale la Academia de Studii Economice din București, a atras atenția asupra lipsei unei direcții clare la nivel național. El a subliniat că numărul universităților românești aflate în primele 1000 la nivel global este foarte mic, ceea ce nu poate fi considerat o adevărată prezență internațională. Pentru a deveni competitivi la nivel global, universitățile trebuie mai întâi să își consolideze performanța pe plan intern. Spre deosebire de alte țări din regiune, România nu dispune de o strategie națională pe termen lung, iar în lipsa resurselor, a tinerelor talente și a unor obiective clare, prezența globală rămâne mai degrabă un ideal decât o realitate. 

QS Romanian Universities Forum a confirmat că România dispune de resurse academice și inițiative notabile, dar se află încă în urma vecinilor din Europa Centrală și de Est. Mesajul comun al experților și al universităților locale a fost limpede: pentru a trece de la stabilitate la ascensiune, este nevoie de finanțare predictibilă, internaționalizare autentică și o strategie națională coerentă. În lipsa acestora, universitățile românești riscă să rămână blocate la mijlocul clasamentelor internaționale. 

CITEȘTE ȘI: Europa sau SUA? Care sunt universitățile din străinătate preferate de elevii români

Foto: Revista CARIERE