Skip to main content

admin

    • Weekend Beethoven

      Cum manifestarile dedicate anului Mozart au luat sfarsit, de joi, 15, pana duminica, 18 februarie, Filarmonica "George Enescu" a pregatit un festin Beethoven.
    • Solutii instant de la judecatorul european

      In vartejul de noutati aduse de valul aderarii, unul dintre numele pe care ar trebui sa vi le notati in agenda este SOLVIT, sistemul juridic care va rezolva problema in cel mult doua luni si nu va obliga la cheltuieli pentru avocat si drumuri prin tribunale.
    • Cresterea sustinuta prin talent, inovatie si mari manageri

      Performanta in afaceri se poate obtine pe foarte multe cai. Calea de crestere constanta a valorii actiunilor este determinata de cresterea profitului real, care este sporit de cresterea durabila, determinata de existenta clientilor fideli. Angajatii implicati emotional determina fidelizarea clientului. Implicarea emotionala a angajatilor talentati este descatusata daca acestia se afla in rolurile potrivite si au managerii potriviti.
    • Amadeus Rom Consultants

      Training, Personal Development, Coaching, Training Video Tapes & Support; Assessment & Development Centre, Management Audit, Testing Instruments (SHL Instruments), 360^0 Feedback; Organizational Development.
    • De ce nu functioneaza evaluarea performantelor?

      Din ce in ce mai multe firme incep sa practice evaluarea performantelor angajatilor in mod formalizat - o data sau de doua ori pe an. Dar, paradoxal, tot mai multe persoane (angajati si manageri) ajung sa se indoiasca de eficacitatea acesteia si sa o considere o corvoada. Atunci, de ce este folosita in continuare? Doar pentru ca asa se recomanda in manualele de management?
    • Vestile proaste se dau cu muzica buna

      Tonul face muzica. Plecand de la observatii cat se poate de empirice legate de modul in care urechea noastra percepe anumite sunete, combinatii de sunete sau ritmuri, in teoria muzicala exista un sistem foarte clar de reguli.

    • Exprima-te CROCANT (II)

      In articolul anterior, am inceput descrierea stilului de exprimare CROCANT, cu elementele C, R si O (Clar, Riguros si Obiectiv). Voi continua acum cu celelalte patru elemente: C, A, N si T (Complet, Aplicabil, Nou si Temporal). Ele se refera la doua nevoi psihologice fundamentale pe care le avem atunci cand comunicam sau cand invatam ceva: nevoia de certitudine si nevoia de incertitudine.

    • Colectia care iti da ora exacta

      Sunt anumite pasiuni care nu tin nici de timpul liber, nici de conditiile atmosferice, cum e cazul sporturilor extreme, ci doar de suflet. Cel mai la indemana exemplu in aceasta din urma categorie este cel al colectionarilor - fie ei de timbre, monede sau antichitati. Marturie in acest sens sta si Mihaela Forgaciu, director de Resurse Umane la Banca Romaneasca si pasionata de ceasuri vechi.

    • Cum sa invingi rezistenta la schimbare a angajatilor?

      Majoritatea teoriilor de managementul schimbarii sunt bazate pe presupunerea ca intr o organizatie varful e cel care vrea sa schimbe, iar baza si mijlocul rezista la schimbare. Eu cred ca presupozitia este gresita: experienta mi-a aratat ca persoanele cele mai refractare la schimbare sunt de fapt la varf, nu la baza. Acestea au cel mai mult de pierdut daca o schimbare esueaza. Ele au investit cel mai mult capital emotional in starea curenta, pentru ca este produsul muncii si imaginatiei lor. De aceea, lucrul cel mai greu de facut intr-o viata de manager este sa schimbi ceea ce ai facut chiar tu, sa te reinventezi pe tine. Cei mai multi manageri nu sunt capabili de acest exercitiu. Ca atare, schimbarile se petrec de regula in urma crizelor, cu un management nou care, la randul lui, va intra peste zece ani in criza si va fi inlocuit, si tot asa.

    • Elvetia e cea mai competitiva

      Editia din 2006 a World Economic Forum (WEF) Indexul Competitivitatii, include cateva surprize fata de editia similara de pe 2005. Surprinzator este faptul ca Elvetia detine primul loc, fiind considerata tara cu cea mai competitiva economie din lume, in timp ce SUA ocupa doar locul sase in acest clasament.

      Potrivit topului realizat de WEF, pe locul doi este Finlanda, pe trei Suedia, iar pe patru Danemarca. O alta surpriza o constituie pozitia ocupata de Singapore, locul 5, inaintea SUA (6) si a Japoniei, care ocupa abia locul 7. Pe locul 8 este Germania, Olanda este pe 9, iar Marea Britanie pe 10. In ultimii ani, WEF a remarcat o prezenta tot mai numeroasa in top a statelor asiatice. Dupa Singapore si Japonia in primele zece, alte doua state din zona asiatica sunt prezente in top, Hong Kong (11) si Taiwan (13). Potrivit expertilor, statele din Asia sunt caracterizate de un nivel ridicat al calitatii infrastructurii, o piata eficienta si flexibila, un nivel tehnologic ridicat, dar si o forta de munca disciplinata, constiincioasa si foarte activa.

    • Munca multa dauneaza grav sanatatii

      O cercetare realizata de Harvard Business Review arata ca cei care lucreaza peste program sufera de scaderea apetitului sexual. Cercetatorii sustin ca jumatate dintre acestia nu sunt satisfacuti de viata lor sexuala si dau vina pe slujba pentru diminuarea apetitului sexual. Aproape 50% dintre respondenti sustin ca slujba ii impiedica sa comunice cu partenerii si alti 46% spun ca sunt prea obositi si prefera sa se odihneasca decat sa petreaca mai mult timp cu partenerul de viata. Potrivit studiului HBR, cei care raman peste program ajung sa lucreze peste 60 de ore pe saptamana. Cu toate acestea, angajatii care uita sa mai plece de la serviciu nu se simt exploatati, ci mai degraba implicati - 76% dintre angajatii companiilor multinationale afirma ca isi iubesc slujba si stau cu placere peste program. Munca peste program inseamna oboseala acumulata, mai multe deadline-uri si sarcini asumate. Stresul rezultat nu afecteaza doar apetitul sexual, ci si starea de sanatate a celor care prefera sa ramana peste program, avertizeaza cercetatorii HBR.

    • Mutari in spatiul UE

      Potrivit unui studiu al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca, doar 4% dintre cetatenii europeni s-au stabilit vreodata intr-o alta tara din cadrul UE si doar 3% dintre acestia au emigrat intr-un stat din afara UE. Cei mai dornici sa emigreze sunt nordicii (danezii, suedezii, finlandezii), cetatenii tarilor Baltice, dar si britanicii si olandezii. La polul opus, se afla maltezii, grecii, italienii, portughezii, austriecii si slovacii. Dintre cetatenii europeni care isi doresc sa-si schimbe locul de munca, 18% ar prefera acelasi oras, 7% un alt oras, 3% o alta tara din cadrul UE si numai 2% o tara din afara Uniunii. Studentii conduc in topul celor mai dispusi sa emigreze. Dintre acestia, 12% doresc sa plece intr-o alta tara din UE si 6% intr-o tara din afara UE. Urmatoarele doua locuri in topul celor care-si doresc sa emigreze sunt ocupate de parintii singuri (35%) si de persoanele necasatorite (30%). In ceea ce priveste miscarea pe piata fortei de munca, 8% dintre europeni si-au schimbat serviciul in ultimul an, 32% in ultimii cinci ani, iar 43% doresc sa-si schimbe actualul loc de munca in urmatorii cinci ani.

      In Romania, 60% dintre persoanele care doresc sa emigreze au varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, 20% au intre 25 si 39 de ani si 16% au intre 40 si 54 de ani, arata sondajul realizat de Fundatia Europeana. Dintre romanii care isi doresc sa emigreze, 58% sunt barbati, 42% sunt femei, 32% sunt angajati, 20% someri si 35% studenti.

    • Bucurestii, cuibusor de investitii

      La finalul anului trecut, Bucurestiul aparea pe locul 29 in studiul anual European Cities Monitor, referitor la orasele cu cel mai mare potential de investitii din Europa. Luata pentru prima data in seama de la lansarea sondajului, in 1990, capitala Romaniei are aceleasi minusuri si plusuri previzibile si repetate cu orice ocazie de catre investitorii straini deja sositi aici. Exista insa si surprize.
    • Romanii au o presa buna in Europa

      PRESA, prese, s.f. Dispozitiv, unealta, masina cu care se executa operatia de presare a unui material, obiect. Spec. Masina tipografica simpla care tipareste prin presarea hartiei pe un zat acoperit de cerneala (DEX '98) Nu se poate spune ca europenii ne vad cu ochi buni. Este un motiv in plus sa nu-si permita luxul de a ne scapa din ochi. De acum, presiunea de a respecta regulile jocului este mult mai mare.
    • Cultura lui "ca si cum" nu mai tine!

      Dintr-un studiu deja discutat in numerele 55 (19.05.2005) si 56 (02.06.2005) ale revistei CARIERE (puteti revedea textele si pe net cautand pe www.cariereonline.ro dupa temenul <>, de exemplu), extrag o lista scurta a situatiei din Romania privind atitudinile cultural-valorice care ies in evidenta.
    • Mentalitatea muncii la romani

      Aud in ultima vreme tot mai multe voci care se ridica in apararea a ceea ce Romania are bun. Registrul merge de la criticarea managementului strain, expatriat, pana la cautarea de similitudini intre scaderile noastre si scaderile celor care ne critica. E un curent nou, animat de suflul integrarii europene si de un redobandit sentiment al demnitatii.
      Este in acelasi timp un curent pozitiv - pentru ca aspira sa ne redea ceva ce ne lipseste si de a carei lipsa suferim: stima de sine - si un curent care ne face si rau - pentru ca scopul lui nu este, din pacate, acela de a ne arata asa cum suntem si de a ne asuma multele lucruri pe care le avem de schimbat. Ci este, de regula, acela de a ne explica ca dracul nu e asa de negru, ca greselile noastre nu sunt decat omenesti si ca cei care ne critica ar face mai bine sa se uite mai intai la propriile lor bube.

    • Cum atragem, mentinem si motivam oamenii? (Studiu de caz)

      Problema pe care dorim sa o supunem dezbaterii este una de actualitate in economia romaneasca. Dupa ce decenii de-a randul toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, in conditiile in care statul se preocupa sa creeze aceste locuri de munca, acum lucrurile s-au schimbat. Industrii si intreprinderi care reprezentau altadata mandria regimului sunt astazi in mare suferinta sau chiar in pragul disparitiei.

Recomandările editorilor