Participarea echilibrată a femeilor cât şi a bărbaţilor la procesul decizional, fie că este economic, politic sau social este strâns legată de contextul familial, de contextul cultural existent la un moment dat ‒ prin care sunt perpetuate stereotipuri‒, precum şi de modul în care puterea economică şi politică este distribuită în societatea românească. Accesul la resursele materiale şi financiare, la educaţie şi pe piaţa muncii sunt strâns legate între ele şi se influenţează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei şi bărbaţi.

Nu știu dacă ați acordat atenție raportului „World Happiness“ pe 2015. De ce e important? Acest raport arată ce presupune prosperitatea unei naţiuni. Nu se rezumă totul la bani într-o societate avansată, ci se pune accentul pe corectitudine, pe onestitate, pe încredere și pe o stare bună de sănătate a cetăţenilor săi.

În perioada 29 aprilie – 3 mai 2015, Bucureștiul a găzduit invitați din peste 50 de țări, membri Rotaract sau personalități Rotary, în cadrul Convenției Europene a cluburilor Rotaract (EUCO 2015).

 

Rotaract România și Republica Moldova a demarat un proiect împreună cu Biblioteca Națională a României care are în vedere realizarea unui spațiu cultural și distractiv dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani – Ludoteca „Apolodor din Labrador”.

Mihai Țopescu va expune în Mica Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneţia în perioada 4 ‒ 25 mai 2015, o continuare a proiectului Sacrificiul, prezent la Palazzo Bembo în cadrul expoziţiei Personal Structures. Expoziția cuprinde cinci sculpturi din ciclul Sacrificiul și trei proiecţii video. Întâlnirea dintre obiect și film generează un puternic efect emoțional, producând o relație complementară cu încărcături simbolice.

Ziua mondială a libertăţii presei este marcată în fiecare an, la 3 mai. Această zi celebrează principiile fundamentale ale libertăţii presei şi reprezintă un prilej pentru a evalua respectarea lor în întreaga lume. Este o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor mass-media cu privire la problemele presei şi ale eticii profesionale.

Atributele/calitățile considerate dezirabile pentru ca femeile să aibă o șansă la carieră, succes social și profesional sunt ele, oare, egale cu cele așteptate de la bărbați? Nu, ele sunt diferite. Oana Băluță citează dintr-un un număr al Revistei Capital din martie 2005, de unde aflăm care sunt cele mai importante caracteristici ale unei femei de succes: „să îmbine perfect cariera cu viaţa de familie, să aibă o familie împlinită, să fie plăcută în lucrul cu oamenii, să fie îndrăzneaţă, cultivată, capabilă de discuţii la nivel înalt.” Cele mai puţin importante caracteristici: „să aibă succes financiar (în afaceri), să fie frumoasă, să fie dură şi puternică, să aibă mulţi bani, să pună aspectul fizic mai presus de orice”. 

Știu că e greu să renunți la control, mai ales când ai investit timp, idei, nervi și energie ca să pui bazele unui brand și să îl dezvolți. Ideea de a ceda hățurile cuiva, care nu livrează exact ceea ce urmărești, e intolerabilă. E de la sine înțeles că îți vine să controlezi orice mișcare, pentru a vedea rezultatele pe care le aștepți. Din păcate, acest tip de management creează probleme serioase.

Cristi Mosora, 34 de ani, stabilit în Feldioara. Studiile l-au purtat iniţial spre partea de programare, apoi spre economie, iar ultimii ani și i-a dedicat studierii modului în care gândeşte omul şi funcţionează natura. E unul dintre patronii care s-au lăsat de meserie (publicitate, team-building, proiecte de finanţare) şi se ocupă aproape exclusiv de administrarea portalului LucruriGratis.ro şi de coordonarea evenimentelor „Bazar cu LucruriGratis” din ţară. De ceva timp, are o nouă ocupaţie, aceea de „gospodar“. 

Festivalul Serile Filmului Românesc de la Iaşi, care va avea loc în perioada 6-10 mai, va fi lansat oficial miercuri, 29 aprilie, ora 10.30, printr-o conferinţă de presă ce va fi susţinută la Teatrul Național „I.L. Caragiale”. 

Ulrich Roth, 54 de ani, e un german stabilit în România din anul 2000. A venit aici în calitate de expert în media şi comunicare în cadrul unui proiect de consultanţă, derulat de o firmă germană. Nu ştia prea multe despre România la vremea aceea şi, cu siguranţă, nici prin cap nu-i trecea să rămână. Situaţia s-a schimbat când a cunoscut-o pe viitoarea sa parteneră de viaţă. 

În cartea lui Phil Rosenzweig, „Efectul de halou”, apărută la editura Publica, aflăm că judecata noastră despre performanță este influențată de preconcepții. Când o companie este în creștere și face profit, automat prespunem că are un șef vizionar, o strategie genială, oameni motivați și o cultură de organizație nemaipomenită. Când are probleme, zicem că strategia a fost greșită, că șeful era arogant, nimeni nu-și făcea treaba, iar cultura de organizație era de nesuportat.

Aurora Liiceanu, psihologul care a introdus în spațiul dezbaterii publice românești noțiunea de downshifting, îi descrie pe adepții acestui stil de viață ca fiind conștienți în alegeri, capabili de schimbare, dornici de a realiza un echilibru între tradiție și modernitate. Sunt oameni care refuză exhibiționismul, își gândesc aspirațiile, se respectă pe sine, sunt lucizi și imuni la contagiunea socială. Fac alegeri în conformitate cu propriile valori, au limite la sugestibilitatea promovată social de tabloide sau pe care se bazează reclamele și publicitatea. Cât de departe sunt românii de această tipologie?

Într-o lume în care resursele naturale se împuținează, oamenii își doresc ca savanții ori companiile producătoare să vină cu soluții alternative la combustibilii fosili. În cartea sa intitulată Why Your World Is About To Get A Whole Lot Smaller: Oil And The End Of Globalization, Jeff Rubin, fost economist-șef la Canadian Imperial Bank of Commerce (CIBC) vreme de 20 de ani, propune o abordare interesantă pentru cei preocupați de conservarea mediului. Motivul pentru care mi-am amintit de carte, cu prilejul actualei ediții „verzi" a revistei Cariere, este că Rubin vine cu un argument care te pune pe gânduri, referitor la eficiența energetică. 

Țara în care să vrem să trăim nu înseamnă doar autostrăzi, ci și păduri verzi, lacuri și râuri nepoluate. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Informaţiile secrete obţinute „din interior” sunt surprinzător de comune în afaceri şi adesea îl fac pe cel care le primeşte să se simtă special – fiindcă ştie un lucru pe care alţii nu-l ştiu şi are oportunitatea de a fi primul care acţionează în baza acestei noi informaţii.

Sociologul Barbu Mateescu apreciază că expansiunea apetitului pentru consum în România este de înțeles având în vedere tripla traumă economică din ultimele decenii: penuria din anii '80, hiperinflația din anii '90, criza din ultimii 7-8 ani. În opinia sa, consumerismul e limitat însă la o peliculă ‒ nici măcar fâșie ‒ a populației. „Suntem mult în urma vestului sau SUA din acest punct de vedere. Dacă în 2005-2007 consumerismul începea să fie o problemă, lucrurile s-au mai resetat între timp.”

Faci tam-tam din chestiuni nefondate? Ai obiceiul să anticipezi o problemă și să cauți soluții pentru a o preîntâmpina? E timpul să afli că, pentru ceilalți, problemele tale nu există sau dacă există, nu contează atât de mult.

Cei mai mulți oameni caută un anumit grad de împlinire sufletească la locul de muncă, care nu este întotdeauna ușor de obținut. Munca poate genera stres și cei care se confruntă cu el ani la rând n-au cum să rămână neafectați: echilibrul dintre viața personală și muncă este o provocare pentru oricine aspiră la statutul de profesionist. Putem să ne lăsăm total absorbiți de ceea ce facem profesional și, în același timp, să nu clacăm?

Pe 28 mai, 2015, la Willbrook Platinum Business and Convention Center va debuta primul eveniment din seria McCann/Thiess Conferences, intitulat American Heroes, A Leadership Lesson. În cadrul acestuia vor discuta despre leadership și determinare ‒ Robert O’Neill și Scott Moore, două personalități americane, cu o carieră militară deosebită.