Transparența salarială a devenit un subiect tot mai important în contextul apropierii transpunerii Directivei europene cu privire la egalitatea de remunerare. Cu toate acestea, apar numeroase mituri care pot genera confuzie sau chiar teamă atât în rândul angajatorilor, cât și al angajaților. Sonia Bălănescu, Managing Associate D&B David și Baias, și Marius Barbu, Senior Associate D&B David și Baias, oferă clarificări legate de interpretarea corectă a noilor reguli și implicarea lor în practica companiilor.

Publicarea salariilor

Contrar a ceea ce cred mulți, Directiva europeană nu impune angajatorilor să afișeze salariul în momentul postării unui anunț de recrutare, spun cei doi specialiști. Potrivit acestora, directiva conferă candidaților dreptul de a fi informați cu privire la nivelul inițial de remunerare sau intervalul salarial aplicabil, pe baza unor criterii obiective și neutre din perspectiva genului, precum și a clauzelor relevante din convențiile colective aplicabile. Această informație trebuie să fie clară și să permită negocieri transparente, însă momentul comunicării poate fi flexibil, înainte de semnarea contractului.

Discuțiile despre leafă

Foto: Sonia Bălănescu și Marius Barbu

Un alt mit des întâlnit, spun specialiștii, este acela că angajații pot face publice salariile lor în orice context. Directiva interzice clauzele de confidențialitate doar în scopul asigurării aplicării principiului egalității de remunerare. Astfel, un angajat poate discuta despre salariul său cu un coleg care are aceeași funcție sau responsabilități similare, pentru a identifica eventuale diferențe nejustificate, dar nu și cu persoane care nu au legătură directă cu poziția sa.

Directiva reglementează doar dreptul angajaților să solicite informații legate de propriul salariu și nivelurile medii de remunerare din organizație, defalcate pe gen și categorii de posturi. Datele, spun cei doi experți, sunt statistice și anonime, nu există obligația să comunice salariul unui anumit coleg..

Salariile individuale

Există teama că, odată cu implementarea Directivei, toți angajații vor putea afla cât câștigă fiecare. În realitate, mai spun cei doi specialiști, Directiva nu impune publicarea salariilor nominale, ci raportarea nivelurilor medii pe categorii de posturi și gen, asigură anonimatul și protecția datelor personale.

Principiile Directivei

Deși raportarea diferențelor salariale este obligatorie doar pentru firmele cu peste 100 de angajați, specialiștii explică faptul că toate companiile trebuie să respecte principiile de egalitate de tratament și să justifice criteriile de salarizare. Interdicția clauzelor de confidențialitate se aplică tuturor angajatorilor.

Negocierea salariului

Unii cred că Directiva va elimina negocierile individuale, însă acest lucru nu este adevărat. Sonia Bălănescu și Marius Barbu spun că negocierea rămâne permisă, dar trebuie să se bazeze pe criterii obiective, transparente și neutre din punct de vedere al genului. Regulile nu interzic negocierile, ci cer ca acestea să fie corecte și documentate..

În plus, cei doi experți țin să adauge și faptul că Directiva nu împiedică acordarea de bonusuri sau beneficii diferențiate, atâta timp cât acestea se bazează pe criterii clare, aplicate uniform pentru posturi similare și comunicate transparent. Diferențele trebuie justificate și să respecte principiul egalității de remunerare.