Filmul “The Circle” e o producție a anului 2017, un film cu buget restrâns realizat de Tom Hanks. Pelicula reprezintă o adaptare a romanului distopic ,,The Circle” a lui Dave Eggers (pe coperta romanului sursă, cercul seamănă cu un nod chinezesc care se închide perfect, fluid în ideea de infinit oglindit). “Knowing is good. Knowing everything is better” – The Circle.
Un film. Dar nu departe de realitatea imediată chiar. Lumile distopice (n.r. – distopie, termen modern construit prin opoziție cu utopie și care se aplică unei lumi imaginate și negative. Printre creațiile distopice sunt mai renumite „Mașina timpului” a lui G. H. Wells, „1984” de G. Orwell și „Noi” de E. Zamiatin) sunt, de altfel, un trend cinematografic într-o lume cu angoasa colectivă. Situațiile din “The Circle” par rupte din ficțiunile lui Aldous Huxley și George Orwell. Filmul “vine” ca o avertizare despre ceea ce ar putea urma în cazul în care vom fi de acord vreodată să renunțăm la intimitate. Dacă nu am renunțat deja…
În scenariu, compania e sinonimă cu Fratele cel Mare. O tânără se bucura de ocazia pe care o bună prietena i-o oferă: un interviu în cadrul uneia dintre cele mai mari și importante companii - The Circle. Compania din film reprezintă un cerc închis, într-un campus credibil construit pe modelul Apple, Google sau Facebook. Firma le oferă tratament regal atât clienților, cât și agajaților. Totul are un preț, privilegiile sunt momeală, capcana pândește. Orbiți de facilități și atmosfera prietenoasă – chiar foarte, a locului de muncă, angajații pierd din vedere faptul că intimitatea lor este invadată. Cu totul.
De către o companie care înglobează aproape orice sistem, mijloc și unealtă de comunicare. Oportunitatea tinerei se transfigurează, atunci când ea acceptă sa devina subiectul unui experiment - să înregistreze fiecare acțiune a ei. Curând, înțelege: a intrat într-un joc din care nu mai poate ieși, viata ei publică, libertatea și etica nu mai există. Cum va “ieși”până la urmă? Apoteotic, ca în orice film american, dar nu fără a fi interesant (vă rămâne vouă plăcerea de a descoperi dulcea răzbunare a finalului). Final care, ca întreaga poveste de altfel, seamănă cu ceva...
***
Să trecem la Cambridge Analytica. O companie specializată pe ceea ce se numește profil psihografic, deținută de miliardarul Robert Mercer. Aceasta colectează date online pentru a crea profiluri pentru alegători. Ulterior, informațiile sunt preluate și transformate în conținut special adaptat. Compania a fost creată în 2013, cu sedii în New York, Washington și Londra. Scopul ei era de-a asigura servicii pentru scena politică americană.
Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul general al companiei Facebook, a admis zilele trecute că au existat unele "erori", în prima reacţie după apariţia informaţiilor privind utilizarea ilegală a datelor în scop electoral de către firma Cambridge Analytica. "Vreau să fac o actualizare a datelor despre situaţia cu firma Cambridge Analytica, inclusiv despre măsurile pe care le-am luat deja şi pe care le vom lua. Avem responsabilitatea de a proteja datele utilizatorilor, iar, dacă nu putem, nu merităm să vă oferim servicii. (...) Am luat măsuri pentru a înţelege ce s-a întâmplat şi pentru a mă asigura că nu se va repeta. Vestea bună este că cele mai importante măsuri pentru a evita repetarea acestor lucruri au fost luate deja acum câţiva ani. Dar am făcut şi greşeli, mai avem de făcut lucruri şi trebuie să intensificăm măsurile", a explicat Mark Zuckerberg.
"Pentru a evita aplicaţiile abuzive, în anul 2014 am anunţat modificarea întregii platforme pentru a limita semnificativ cantităţile de date pe care le pot accesa astfel de aplicaţii", a spus Zuckerberg, referindu-se la sistemul software dezvoltat de expertul Aleksandr Kogan şi de firma Cambridge Analytica -
***
Pe scurt: o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani în ceea un membru al echipei lui Steve Bannon a numit drept "război psihologic". Un activist pentru transparenţă, Christopher Wylie, a dezvăluit pentru publicaţiile The New York Times şi Observer că firma Cambridge Analytica, deţinută de miliardarul specializat în tranzacţii speculative Robert Mercer şi condusă la acea vreme de Steve Bannon, a participat la campania electorală a lui Donald Trump folosind fraudulos profilurile Facebook a milioane de alegători americani pentru a construi un puternic program software în scopul anticipării şi influenţării preferinţelor electorale. Aceeaşi companie de analize a fost implicată în campania pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit). Steve Bannon a devenit în august 2017 director al echipei de campanie a lui Donald Trump.
Firma Cambridge Analytica a utilizat date sustrase în 2014 din conturile Facebook pentru a stabili profilurile alegătorilor americani şi a le trimite reclame politice personalizate. Christopher Wylie, care a colaborat cu un profesor de la Universitatea Cambridge pentru obţinerea datelor, a declarat pentru publicaţia Observer: "Am exploatat platforma de socializare online Facebook pentru a obţine milioane de profiluri ale alegătorilor. (...) Aceasta a fost baza pe care a fost construită compania".
În 2015, Cambridge Analytica a început să lucreze pentru campania prezidențială a lui Ted Cruz. Când campania a eșuat, compania s-a reprofilat în favoarea lui Trump și a procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Poate prea lung.
target="_blank">
/>
Incursiune în cercul de insideri. A fi sau a nu fi circler: Miraj al tehnologiei, distopie, ademenire, furt al intimității?
Roseti Roxana
***
Senatorul democrat Mark Warner a spus că adunarea de date la scară atât de largă în scopuri politice arată nevoia Congresului de a îmbunătăți reglementările. „Această poveste este o dovadă în plus că piața reclamelor politice online este de fapt Vestul Sălbatic”, a spus el. „Indiferent dacă le permite rușilor să cumpere anunțuri politice sau micro-vizarea extensivă bazată pe informații ale utilizatorilor luate pe nedrept, este clar că, dacă rămâne nereglementată, această piață va continua să fie predispusă la înșelăciuni și lipsă de transparență”.
Acum să începem…învârtitul în cerc “pe bune”.
Personaje cheie. Kogan avea legături cu universitatea de stat din Sankt Petersburg
“Rememorând” cele de mai sus, datele ar fi fost recuperate prin intermediul unei aplicații de teste psihologice concepută de psihologul rus Aleksandr Kogan. Acesta s-a născut în Moldova și a trăit până la 7 ani la Moscova, înainte de a pleca în Statele Unite, scrie The Guardian.
Facebook a anunţat că a întrerupt colaborarea cu Cambridge Analytica, acuzând-o că a colectat, fără asentimentul lor, informaţii personale a milioane de utilizatori ai reţelei sociale. Facebook a suspendat de asemenea accesul firmei-mamă a Cambridge Analytica, Strategic Communication Laboratories (SCL), precum şi pe cele ale lui Aleksandr Kogan, psiholog la Universitatea Cambridge, şi a lui Christopher Wylie, şef al Eunoia Technologies şi fost angajat al Cambridge Analytica.
Cei doi par să fie, deocamdată, personajele-cheie ale acestui scandal. Potrivit The Observer, Aleksandr Kogan, avea legături cu universitatea de stat din Sankt Petersburg, de la care a obținut și o bursă de cercetare, însă nu a declarat aceste conexiuni cu mediile universitare ruse în CV-ul pe care l-a depus la Universitatea Cambridge. Pe de altă parte, Cambridge Analytica, firma aflată în centrul scandalului, a atras atenția unei companii-cheie din Rusia, care are legături cu Kremlinul, a scris The Observer. Este vorba de nimeni alta decât Lukoil, care deja e pe lista de sancțiuni a SUA. Lukoil a luat legătura cu Cambridge Analytica, arătându-se interesată de managementul social media. Kogan a negat orice legături cu Lukoil, precizează The Observer.
Toți prietenii
Iar “rememorând“ cele de mai sus, aplicaţia dezvoltată de Aleksandr Kogan, „thisisyourdigitallife”, se afişa pe Facebook ca „aplicaţie de cercetare utilizată de psihologi”. Ea le propunea utilizatorilor să fie plătiţi în schimbul completării unor teste de personalitate. Circa 270.000 de persoane au descărcat această aplicaţie, permiţându-i dezvoltatorului să aibă acces la informaţii precum oraşul indicat în profil sau conţinuturile pe care le apreciaseră.
Facebook a explicat că Aleksandr Kogan a colectat în mod legal datele utilizatorilor, dar a încălcat regulile platformei transmiţând aceste date către Cambridge Analytica şi lui Christopher Wylie. Însă responsabilii reţelei nu au explicat niciodată cum au fost ele obţinute sau utilizate. Aplicaţia a colectat şi informaţiile despre prietenii persoanelor care completau testele, permiţând acumularea de date despre zeci de milioane de persoane, precizează The Observer.
Cambridge Analytica, filiala americană a firmei britanice de marketing SCL, a furnizat, pentru campania pro-Brexit Leave.EU, soluţii de culegere de date şi de ţintire a audienţei. Compania a fost finanţată cu 15 milioane de dolari de Robert Mercer - omul de afaceri american ce a făcut avere din fonduri de investiţii şi este unul din principalii donatori ai Partidului Republican. Potrivit The Observer, acţiunea de culegere de date a fost condusă de Steve Bannon, unul din consilierii principali ai lui Donald Trump înainte de demiterea de la Casa Albă, în vara lui 2017.
Epilog
Progresul tehnologic din următorii 50 de ani va fi de 30 de ori mai rapid decât cel înregistrat in ultima jumătate de secol, se afirmă într-un raport recent, realizat de Academia de Inginerie a Statelor Unite.
Unii văd altfel…The Circle și Employee Experience fiind și aceasta o paralelă interesantă, din perspectiva oamenilor de HR, fără a prefera teoria conspirației. Ok, criticii au catalogat acest film ca fiind o distopie amuzantă, dar nu bine definită. Nu o spun numai criticii, o spun și internauții.
Deci…Este un film și despre așa-numita “employee experience”? Poate că da. La ce se referă termenul de employee experience?
Inc. com il defineste ca fiind “suma tuturor interacțiunilor pe care un angajat le are cu angajatorul său“. Cam tot ce are de a face cu cultura organizationala și structura companiei. Elementele care contribuie la conturarea acestei experiențe sunt: mediul fizic din companie, tehnologia (a cărei folosire se extinde și in viața privată), accentul pe sănătatea angajatului și bunăstarea acestuia, accentul pe dezvoltarea, promovarea și succesul angajatului (https://www.inc.com/elizabeth-dukes/the-employee-experience-what-it-is-and-why-it-matt.html), ș.a.
Exemplificare: “Te angajăm la compania noastră. Nu vei fi doar un simplu individ care lucrează pentru noi. Vei fi un circler. Vei face parte din brand si vei avea parte de experiențe demne de noi. Aici putem face orice. Ne pasă de lumea de care ție îți pasă. Îți punem la dispoziție tot ce îți dorești. Tu ce ești dispus să dai la schimb?”…
