Cat e de important peticul de matase sau de hartie care insoteste absolut orice lucru cumparam, folosim, purtam?! Nu este! Faceti un experiment la prima plimbare prin mall, priviti mai cu seama etichetele de la haine. Piesele vestimentare scumpe, ce apartin unor branduri foarte celebre au etichete cat mai discrete, atat ca dimensiune, cat si ca grafica si cromatica. In schimb, cu cat haina e mai ieftina si mai... no name, cu atat mai mult acel no name e "declamat" mai sonor si mai semet de cate o ditamai inscriptia.
Eticheta nu este un blazon, nu este ca o diploma etalata pe un perete. Dumneavoastra nu aveti de ce sa fiti un "manechin", un display al firmei X sau Y. Adevaratele calitati ale unei piese vestimentare transpar acolo unde ochiul nu se uita cu atentie, dar percepe armonia si calitatea pe care o denota. Paradoxal, cu cat eticheta este mai la vedere, cu atat valoarea piesei respective scade. Statutul social al unei persoane sau apartenenta sa la o anumita clasa elevata nu se exprima prin brandurile etalate cu stridenta, ci prin calitatea discursului si naturaletea cu care se comporta in mediul respectiv.
Gesturile prea ample, tonul plin de emfaza al unora, tinutele lor prea studiate, evidentierea excesiva a bogatiei materiale sau sublinierea cu orice prilej a celebritatilor din anturajul lor - toate acestea demasca, de fapt, o atitudine cabotina, lipsita de stil, autenticitate si profunzime. Mai mult, denota un statut nou, inca neobisnuit, dar pe care persoana respectiva il considera flatant si, in consecinta, nu-si poate stapani dorinta de a-l face public. Intr-un singur cuvant, as fi putut cataloga personajul descris drept un parvenit, dar am ales sa nu o fac.
Revenind la etichete. Desigur, nu va indemn sa desprindeti etichetele cusute in interiorul hainei; ma refer la cele care trebuie sa dispara!
Gentile din piele naturala au atasat uneori un mic petic din acea piele tocmai ca dovada a calitatii acesteia. Dar calitatea ramane si daca il inlaturati. Acest insemn nu este un breloc si nici un accesoriu menit sa decoreze geanta. Dimpotriva, lipsa acestuia va evidentia calitatea gentii, intrucat atentia nu va mai fi atrasa de marcajul respectiv, ci de model sau culoare; valabil pentru gentile ambelor sexe! Am vazut chiar si mocasini si ghete din piele carora proprietarul nu le detasase insemnul respectiv. Era hilar!
As vrea sa atrag atentia domnilor asupra etichetelor cusute lejer pe maneca sacourilor sau a hainelor de la costum: acestea trebuie date jos imediat ce ati cumparat piesa vestimentara si doriti sa o imbracati - sunt numai insemne de magazin. Credeti sau ba, eu am vazut domni care nu numai ca nu o scosesera, dar o si comentau cu cei din jur, atragandu-le atentia asupra fenomenalului brand pe care il purtau. La fel de hilar! Un detaliu minor, prea adesea ignorat de ambele sexe: eticheta lipita pe talpa pantofului. Veti zice: e invizibila, cine o vede acolo, pe talpa?! Pai o vede oricine va priveste stand picior peste picior sau urca scarile in urma dumneavoastra. O pereche de pantofi de calitate isi pierde din valoare, iar purtatorul din credibilitate, cand pretul este uitat pe talpa. Daca e o firma mare de incaltaminte, calitatea pantofului se remarca fara echivoc si fara eticheta la vedere. Dar daca e cumva un brand mai putin valoros decat vreti sa lasati impresia?! Credeti ca printul ar mai fi fost nerabdator sa o gaseasca pe purtatoarea condurului de cristal, cumparat de la o taraba din piata, pe care scrie cu pixul 49.90 lei?
Din categoria etichetelor compromitatoare fac parte si stickerele de pe lentilele ochelarilor de soare. Lasand la o parte faptul ca va intra in campul vizual, e carnavalesc un chip pe sub ochii caruia scrie ceva.
Orice expunere trebuie dozata - e o regula generala a construirii unei imagini coerente si consistente. Sa exemplific. O tanara doamna apare intr-un mediu de business (ori la un interviu pentru angajare, ori la o petrecere - circumstantele nu prea conteaza in demonstratia mea) purtand haine corecte si oarecum anonime. Numai ca poseta doamnei etaleaza pe toata suprafata un logo extrem de celebru. Evident, restul tinutei nu este complementar cu standardul sugerat de initialele iconice ale unui brand de lux. Si atunci, nu cumva respectiva doamna a riscat sa-si compromita aparitia cu un prea usor depistabil fals?! Daca geanta nu purta nici o inscriptie, totul era salvat de corectitudinea, chiar si ne-branduita, a ansamblului.
Doua concluzii as avea. Prima: calitatea se vede oricum, si a doua: decat un Rolex fals, mai bine un Casio cinstit.
