România se află în pragul unei schimbări semnificative în domeniul remunerațiilor, pregătindu-se să transpună în legislația națională Directiva UE cu privire la transparența salarială (Directiva (UE) 2023/970). Termenul limită pentru adoptarea proiectului de lege este 7 iunie 2026, iar analiza experiențelor altor state membre oferă lecții valoroase pentru mediul de afaceri românesc.
O analiză comparativă a șapte țări – Belgia, Finlanda, Irlanda, Suedia, Țările de Jos, Lituania și Polonia – arată cum aceste state au început să integreze transparența salarială în legislația națională și ce practici pot inspira România în procesul de transpunere a directivei.
Obiective și provocări
Adoptată în mai 2023, Directiva UE urmărește reducerea diferențelor salariale între femei și bărbați, prin promovarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”. Aceasta introduce obligații clare pentru angajatori: raportare, acces sporit la informații salariale pentru angajați și măsuri de asigurare a echității remunerării.
„România are acum oportunitatea de a demonstra că egalitatea salarială este un principiu fundamental al sistemelor de remunerare și că transparența salarială poate fi un pilon real de dezvoltare, reflectând atât realitățile economice, cât și sociale ale țării. Învățând din experiența altor state membre, România poate evita capcanele frecvente și poate asigura o transparență autentică, creând valoare durabilă pentru angajați și angajatori”, declară Florina Andra Ilie, Senior Manager HR & ESG Advisory, Forvis Mazars România.
Lecții din Europa
Transparența salarială în recrutare: Belgia și Lituania solicită afișarea intervalelor salariale direct în anunțurile de angajare, în timp ce Finlanda, Irlanda, Polonia, Suedia și Țările de Jos permit comunicarea acestora ulterior în procesul de selecție. Polonia a stabilit un termen anticipat pentru implementarea acestei prevederi – 24 decembrie 2025.
Interdicția cu privire la istoricul salarial: Toate cele șapte țări interzic angajatorilor să solicite salariile anterioare ale candidaților, prevenind perpetuarea inegalităților.
Evaluarea muncii de valoare egală: Belgia, Finlanda, Lituania, Țările de Jos și Suedia cer criterii clare precum competențe, responsabilitate, efort și condiții de muncă. Suedia integrează aceste criterii în audituri anuale de echitate salarială.
Transparența salarială și protecția datelor: Finlanda, Irlanda și Suedia aplică cerințele GDPR în raportările salariale, în timp ce Lituania și Belgia folosesc mecanisme interne pentru protecția datelor.
Dreptul la informare: Angajații au dreptul să cunoască nivelul salarial, cu termene clare de răspuns. Finlanda și Suedia extind aceste drepturi și la foști angajați, asigurând protecția datelor personale.
Raportare și măsuri corective: Finlanda, Suedia și Țările de Jos implementează raportarea diferenței salariale în funcție de dimensiunea companiei, Lituania aplică corecții pentru diferențe nejustificate mai mari de 5%, iar Belgia utilizează un model centralizat de raportare.
Sancțiuni: Amenzile variază între state; Finlanda poate aplica până la 80.000 €, Țările de Jos peste 10.000 €, iar Polonia sancționează lipsa informațiilor salariale în anunțurile de job.
Ce înseamnă pentru România
Transpunerea directivei va necesita un echilibru între cerințele UE și realitățile interne. Practicile altor state oferă exemple concrete pentru:
consolidarea încrederii angajaților;
furnizarea de ghidaje clare pentru mediul de afaceri;
îmbunătățirea reputației României în ceea ce privește practicile de muncă corecte și transparente.
„Transparența salarială nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate pentru companiile românești de a construi încredere și avantaj competitiv. Salariile stabilite prin practici corecte sporesc retenția angajaților și atrag investitori, consolidând poziția pe piață”, adaugă Florina Andra Ilie.
Pașii următori pentru angajatori
Companiile din România sunt încurajate să înceapă pregătirile prin:
revizuirea structurilor salariale;
auditarea proceselor de recrutare;
alinierea procedurilor interne la cerințele directivei.
Aceste măsuri vor asigura conformarea rapidă și eficientă odată cu publicarea proiectului de lege.
