El susține că retorica - arta de a vorbi bine cu scopul de a convinge, meșteșugită bine de grecii antici - poate fi folosită cu succes și în zilele noastre. Iată șase elemente care ne pot veni în ajutor atunci când vrem să ne construim un discurs persuasiv: 1. Cuvinte, propoziții sau fraze spuse pe nerăsuflate Barack Obama a susținut un discurs memorabil în 2008, după ce a fost ales președintele SUA. El a vorbit cu însuflețire despre provocările pe care țara lui le avea în acel moment: „Deși în seara asta sărbătorim, știm că provocările pe care ni le aduce ziua de mâine vor fi cele mai dificile din viața noastră/cu care ne vom confrunta vreodată - două războaie, o planetă în mare pericol, cea mai grea criză financiară a secolului.” Simon Lancaster ne îndeamnă să fim atenți la ultima parte (cea ingroșată). Este o construcție ce aduce în discuții teme serioase și grave, iar Obama a făcut enumerarea fără pauze în vorbire. Această tehnică - de a rosti fraze/propoziții/cuvinte într-un mod sacadat - dă un caracter de urgență celor spuse. 2. Regula lui 3 Un alt aspect al acestei părți din discursul lui Obama ține de ”regula lui 3”. Creierul uman este obișnuit cu triadele. Fie că vorbim de Sfânta Treime din Biblie, de numărul fatidic din basme sau de laturile unui triunghi, mințile noastre au fost obișnuite ca lucrurile să vină în grupuri de câtre 3. Tehnica e folosită în discursuri (guvernarea oamenilor, pentru oameni, de către oameni - din faimosul discurs al lui Abraham Lincoln) , sloganuri (reduce, refolosește, reciclează), titluri de cărți (Mănâncă, roagă-te, iubește), argumentele formulate ca o enumerare de trei elemente sună mai convingător, susține Lancaster. 3. Enunțuri echilibrate ”Nu întreba ce poate face țara pentru tine - întreabă ce poți face tu pentru țara ta”. Este un enunț din faimosul discurs ținut de John F. Kennedy în 1961. Dar de ce a trecut testul timpului? Pentru că este o construcție echilibrată. Poți avea un efect amplificat dacă le grupezi câte 3. Iată un exemplu:

• Privim către viitor, nu către trecut.
• Lucrăm unul cu celălalt, nu unul împotriva celuilalt.
• Ne gândim la ce putem face, nu la ce nu putem face.

4. Metafore Lancaster spune că oamenii folosesc, în medie, o metaforă la fiecare 16 cuvinte, fiind cea mai puternică figură de stil. 5. Exagerări  ”Am așteptat toată viața acest moment” - este o exagerare folosită de mulți în discursuri. Dar de ce ascultătorii rezonează cu exagerările? Poate pentru că și noi le folosim în viața de zi cu zi. ”E cea mai bună pizza pe care am mâncat-o în toată viața mea”, ”o sa mă dedic trup și suflet acestui job” - astfel de declarații vă sunt cunoscute? 6. Rimele Încă din copilărie, una dintre cele mai bune metode de învățare este... rima. Asta pentru că este o modalitate de a reține mai ușor informațiile, Cu siguranță știți și acum unele versuri din copilărie (Melc, melc, codobelc/ Scoate coarne bourești/ / Și te du la balta, / Și bea apa caldă, / Și te du la Dunăre, / Și bea apa tulbure). Presărate la momentul potrivit, rimele într-un discurs pot avea un impact puternic. Pe lângă faptul că îl scoate din monotonie, informația livrată sub această formă are mari șanse să rămână în memoria ascultătorilor, explică Lancaster.