Iar preşedintele n-a plecat de la târgul de carte până n-a semnat şi ultima carte care i-a fost pusă în faţă. Chestiune care a-nsemnat că a lucrat peste program. Şi, mai ales, a spus mult despre atitudinea proaspătului ales faţă de alegători. Cartea, apărută la începutul lui ianuarie 2014 la Curtea Veche Publishing, a devenit bestsellerul anului tocmai fiindcă este scrisă de preşedintele ţării. Cel mai probabil, ea a fost cumpărată asiduu, indiferent de format, îndată ce Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura. Formatul digital a avut cel mai mare succes pentru că oferă acces rapid la parcurgere, imediat după cumpărare.
Pe locul al doilea s-a situat E. L. James, cu volumul „Cincizeci de umbre ale lui Grey”, pe cel de-al treilea a fost Paulo Coelho, cu „Adulter”, iar locul al patrulea a fost ocupat de Teleşpan, cu romanul „Cimitirul”.
Topul scriitorilor străini îl are-n vârf pe Markus Zusak, „Hoţul de cărţi”, roman în care autorul spune povestea vieţii lui Liesel Meminger; cartea având şi o foarte bună ecranizare, din distribuţie făcând parte nume mari precum Sophie Nélisse, Geoffrey Rush, Emily Watson, şi cu un, de asemenea, mare succes de public cinefil.
Foarte interesant – combinând preferinţele pentru biografie, istorie şi literatură – este topul autorilor români preferaţi de citorii români în anul care tocmai a trecut. Locul întâi este ocupat de Chris Simion, cu „Ce ne spunem când nu ne vorbim”, urmată de Irina Binder, cu cele două volume ale cărţii „Fluturi”, Simona Tache şi Mihai Radu, cu „Femeile vin de pe Venus, bărbaţii de la băut”, Andreea Esca, „Ce-am făcut când am tăcut”, Lucian Boia, „Balcic. Micul paradis al României Mari”, Dan Puric, „Suflet românesc”, Neagu Djuvara, „O scurtă istorie ilustrată a românilor”, Tudor Chirilă, „Exerciţii de echilibru”. Cum vă spuneam, cartea preşedintelui României este şi în format hârtie printre preferatele românilor, ea situându-se pe locul al zecelea.
