Avem olimpici premiați cu aur pentru Robotică, dar suntem la coada automatizării în tehnologie. Olimpiada Internațională de Robotică, la care elevii noștri au fost premiați cu aur, aduce în prim-plan un nou paradox tipic românesc: suntem pe primul loc la învățământul de elită în domeniul roboticii, dar în același timp, staționăm la coada clasamentelor care măsoară gradul de automatizare al tehnologiilor. Cum putem depăși acest paradox?
Situația e reprezentativă cumva pentru ceea ce se întâmplă la nivel național în domeniul educației: producem olimpici remarcabili, susținem și promovăm un învățământ de elită pe care economia românească nu este capabilă să îl valorifice, așadar creierele olimpicilor pleacă peste hotare, în țări civilizate care știu să le prețuiască mintea strălucită. Stăm excelent la exportul de creiere, dar dezastruos la învățământul de masă, cel care ar trebui să asigure prosperitatea unei națiuni. Și de aici decalajul care pare să se adâncească tot mai mult: avem educație la extreme - pe de o parte produce „o pojghiță” de olimpici la export, iar pentru țară sistemul de învățământ produce peste 40% analfabeți funcțional. Despre cei care se află la mijloc, marea masă adică, tăcere.
Nici cu olimpicii nu prea știm ce să facem, astfel încât nu e de mirare că majoritatea visează să plece din țară după terminarea studiilor. Echipa românească de robotică s-a întors cu cinci medalii de aur la diverse categorii din competiție la Olimpiada FIRST Global Challenge 2018 din Mexic, fiind echipa cu cel mai mare punctaj de la olimpiadă, clasat pe primul loc. În contextul în care a patra revoluția industrială perturbă și reconfigurează toate domeniile de activitate, România are nevoie ca de aer de mințile acestor olimpici.
INACO (Inițiativa pentru Competitivitate) readuce în dezbaterea publică această realitate, cu argumente și soluții:
- INACO cheamă Ministerul Educației, Cercetării și al Economiei să propună urgent și de comun acord cu beneficiarii și cu societatea civilă un program românesc special dedicat dezvoltării acestor performanțe de excepție în școala, cercetarea și economia reală, cu finanțare publică. În paralel, susținem crearea cluburilor de robotică în fiecare școală primară, gimnazială și liceală, cu finanțare publică clar asumată. Totodată, în 10 noiembrie 2018, INACO va organiza „Forumul Olimpicilor Români premiați la Olimpiadele Internaționale”, pentru a asculta planurile acestor olimpici.
- Pentru că, în industrie, avem doar 15 roboți la zece mii de angajați în România, față de media europeană de 8 ori mai mare sau față de media mondială de 74 de roboți industriali la 10.000 de angajați, în 2016, ne arată Federația Internațională de Robotică. Suntem departe de top 10 țări ale lumii, deși avem talente umane de excepție: Coreea de Sud (631), Singapore (488), Germania (309), Japonia (303), Suedia (223), Danemarca (211), SUA (189), Italia (185), Belgia (184) și Taiwan (177). În Austria sunt 144 de roboți industriali la zece mii de angajați, în Slovenia – 137, în Slovacia – 135, în Cehia – 101, Ungaria – 57, Polonia – 32. Media UE este de 118 roboți la 10.000 angajați. Teama de roboții super-inteligenți care ar putea controla oamenii este contrabalansată de propuneri precum impozitarea roboților sau de aplicarea principiului “un robot să nu poată produce alți roboți”.
- Până în 2020, numărul de roboți industriali va crește cu 15% pe an, iar cel al roboților neindustriali – agricoli, medicali sau personali – cu 20-25%, arată indicatorii globali ai Federației Internaționale de Robotică. În servicii sunt estimați peste 50 de milioane de roboți activi în 2020, iar în industrie peste 3 milioane. Prețul roboților a scăzut la jumătate în perioada 2010-2016 și menținerea acestui trend ar permite și IMM-urilor adoptarea roboților, conform estimărilor Barclays Investment Bank. Dezintegrarea marilor fabrici în unități mici și versatile, opțiunea închirierii roboților etc. vor dezvolta noi oportunități pentru sectorul IMM-urilor, care pot fi cu ușurință stabilite în apropierea cererii efective pentru produse. Echipamentul de fabricație va fi modular, de mărimea unui container, fiecare modul conținând diverse părți ale echipamentului ce pot fi interconectate, roboți de asamblare și echipamente de testare. Întârzierile în aprovizionare se vor diminua. Întregul sistem de planificare a producției, logistica, transporturile, se resetează.
- Pentru că productivitatea muncii crește în fabricile robotizate de circa 10 ori față de platformele industriale neautomatizate. În sănătate, roboții fac analizele probelor, verifică dacă pacienții și-au luat corect medicația sau asistă personalul medical, sunt tot mai activi în chirurgie. În agricultură, tot mai multi roboți culeg cireșe, căpșuni, fructe și legume în general. Automatizarea permite companiilor și țărilor lumii să rămână sau să devină competitive. Creșterea productivității muncii stă la baza creșterii PIB-ului, a valorii bunurilor și serviciilor produse într-o economie, a creșterii locurilor de muncă și a salariilor, pe scurt a calității vieții și bunăstării.
- Cu fiecare val al revoluțiilor tehnologice, au dispărut anumite meserii, unele s-au adaptat, au apărut altele, iar transformarea a creat din ce în ce mai multe locuri de muncă și bunăstare. 65% din meseriile pe care copiii de astăzi le vor profesa în viitor încă nu există, susține compania de recrutare ManPower sau cercetările Forumului Economic Mondial. Compania Dell crede că procentul se ridică chiar la 85% până în anul 2030. Apar transformări mari în avantajele competitive ale unei companii, instituții, regiuni sau națiuni, la nivelul șanselor de a fi angajabil la nivel de individ. Alfabetizarea tehnologică devine un astfel de atu competitiv. INACO va publica în 10 septembrie a.c. “Ghidul Meseriilor Viitorului” și va organiza 13 workshopuri creative cu liceenii Sectorului 3, respectiv 6 sesiuni de instruire cu părinții și profesorii lor, cu intenția ca acest proiect pilot să devină program public la nivel național.
