Prin 1957, tatăl lui îi explica ce înseamnă un satelit...Iar la grădiniţă desena casa bunicilor din Săcele. "Iar pe cer, ca să nu fie gol, doar cu un soare, am trântit un satelit"... Așa mărturisea la un moment dat Dumitru Prunariu. Mai tîrziu, s-a apucat de aeromodelism, la Casa Pionierilor. Prin clasa a III-a lansa împreună cu vărul său un planor. În clasa a XI-a făcea o rampă de lansare în miniatură, pentru care primea medalia de aur şi certificat de inventator. La concursul "Minitehnicus", savantul Henri Coandă s-a oprit la rampa lui şi i-a spus: "E frumos să visezi, dar şi mai frumos este să-ţi vezi visul împlinit". Mai târziu... Mai târziu, Dumitru Prunariu a devenit unul dintre puţinii oameni care a avut şansa să vadă Pământul din spaţiu. Primul cosmonaut român, cel pentru care "acasă" a fost cândva, pentru şapte zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde, doar cerul. Un om unic, precum zborul spaţial din 14 mai 1981 (lansarea misiunii Soiuz 40 din cadrul programului spaţial Intercosmos).

Cucerirea spațiului cosmic

Tocmai de aceea, sub titulatura "Primul român în cosmos" se vor desfășura o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" la Chişinău, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Universitatea Tehnică a Moldovei, în cadrul Programului Centenar. Evenimentele vor debuta joi, la ora 15.00, în holul mare al Academiei, cu inaugurarea expoziţiei "Dumitru Prunaru - Primul român în cosmos", pentru ca, de la ora 15.30, Sala Mică a instituţiei să găzduiască conferinţa "Demersuri româneşti în istoria aviaţiei şi astronauticii", susţinută de Dumitru Prunariu. Centrul Tekwill din Universitatea Tehnică a Moldovei va fi locul de desfăşurare al conferinţei "Importanţa şi consecinţele ştiinţifice şi de dezvoltare a cuceririi spaţiului cosmic", pe care o va susţine vineri, 27 septembri, Dumitru Prunariu.