width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen"> Vrem putere pentru că puterea este o mască nemaipomenită. Deși ceea ce este omenesc în noi – cu delicatețea, vulnerabilitatea, sensibilitatea și autenticitatea pe care le presupune – este principala noastră sursă de putere, adevăr și funcționalitate, deși omenescul asigură conexiunea umană și apartenența de care avem nevoie pentru a fi sănătoși și fericiți, tocmai omenescul este cel dintâi sacrificat pe altarul iluziilor de invulnerabilitate  și control pe care le oferă puterea. Charlie Kaufman alege să își afișeze pe scenă timiditatea, nesiguranța, imperfecțiunea și stângăcia, făcându-ne o curajoasă și sinceră invitație la autenticitate. Limitând conexiunea umană și implicarea, armura ne apără, de fapt, de siguranță și de fericire. Vulnerabilitatea nu este slăbiciune, iar nesiguranța, riscurile și expunerea emoțională de fiecare zi nu sunt opționale. Curajul și claritatea scopurilor noastre depind de capacitatea și de disponibilitatea noastră de a ne accepta și de a ne asuma propria vulnerabilitate. Cu cât mai invulnerabili vrem să fim, cu atât mai temători și mai deconectați suntem. Dacă ne petrecem viața așteptând să fim perfecți și blindați, vom sacrifica relații interumane și oportunități ce nu pot fi recuperate, vom risipi timpul ce ne este dat, ne vom refuza talentele și nu ne vom îndeplini rolul pe care numai noi îl putem împlini. Citește și: Putere fără vulnerabilitate nu se poate Spune cine ești, spune-o cu adevărat – în viața și în munca ta. Nu e ușor, dar e esențial. „La o petrecere, lumea nu are nevoie de tine, cel inteligent și haios, cu abilități conversaționale perfecte. Lumea are nevoie de tine cel adevărat, autentic, care știe să fie bun, cald și care știe să spună Nu știu”, spune Charlie Kaufman. Numai când ești autentic ai acces la toate resursele tale – atât pentru a fi fericit, cât și pentru a fi rezilient. În plus, autentic fiind, îi inspiri și pe alții să fie autentici, deschizi calea către mai mult adevăr și o mai bună funcționalitate. Nu e ușor să fii tu însuți, dar e esențial. Citește și: Să vorbim, în loc să pălăvrăgim. Conexiunea umană autentică ne face mai sănătoși și mai fericiți Adevărul nu este numai opusul minciunii, ci înseamnă, mai ales, ceea ce este autentic – adică real, funcțional și cu sens. Astfel, autenticitatea este mai mult decât sinceritate – pentru că nu tot ce credem este și adevărat, oricât am fi noi de convinși sau de sinceri. Originalitatea este interesantă și încântătoare numai atunci când nu se îndepărtează prea mult de adevăr. Dar autenticul este întotdeauna captivant și valoros, chiar dacă nu întotdeauna este și original. Pe de altă parte, dacă prin ceea ce faci te exprimi pe tine, în mod autentic – cu încredere, pasiune și convingere – atunci produsul tău va avea cu siguranță o notă de originalitate, pentru că tu ești unic și nimeni nu poate face lucrurile la fel ca tine. Este și motivul pentru care cel mai bine funcționăm atunci când suntem autentici, iar dacă încercăm să copiem pe cineva ne sabotăm pe noi înșine. Citește și: Autenticitate vs. originalitate. Care este calea spre succes? A fi om e neobișnuit și fără de seamăn. Dar este un privilegiu, pentru că te poți minuna. N-aș renunța la uimire pentru certitudine. Certitudinea zădărnicește curiozitatea. Viața este plină de neașteptat, de nou, de schimbare, de suprize – și toate ne învață că întotdeauna se mai poate și altceva, întotdeauna mai există și alte opțiuni, alte soluții, alte vise – totul este să ni le imaginăm, să le creăm, să le făurim. Explorând, descoperind și creând, ne familiarizăm cu necunoscutul, cu noul, iar acestea vor ajunge să nu ne mai sperie. Ne vom aștepta la neașteptat. Astfel, vom primi situațiile noi cu mai mult optimism și încredere. Optimismul, încrederea și creativitatea ne ajută să ne simțim libertatea. Citește și: De ce e realist să fii optimist Și Solomon Marcus punctează nevoia de mirare, bucurie și extaz ca fiind una din nevoile esențiale ale omului. „Eram în copilărie într-o permanentă stare interogativă, de curiozitate, de mirare, de extaz în fața spectacolului naturii și al lumii, al propriei mele ființe. Mi se pare un spectacol grandios. A savura acest spectacol este pentru mine o sursă de energie, de bucurie care îmi dă un sens vieții. Sunt de-a dreptul fermecat de năzdrăvăniile creierului meu, în materie de memorie și de imaginație. În fiecare seară, când mă las pradă somnului, mă întreb ce călătorii neașteptate îmi vor oferi visele din noaptea respectivă. Starea de mirare, de extaz mi-a alimentat totdeauna pofta de viață, a fost mereu o sursă de energie. Atunci când sunt întrebat: „de ce trăiești?” răspund: „pentru a mă mira”. De prea multe ori, școala, în loc să întrețină și să dezvolte această nevoie, o anihilează. Dar dacă nu ne menținem starea de curiozitate, de mirare, dorința de a înțelege lumea, nu doar de a o înregistra, atunci nu ne putem forma capacitatea de problematizare, de identificare a aspectelor neelucidate, nu putem sesiza amploarea și natura ignoranței noastre”, susține Solomon Marcus. Nu lucra pentru rezultate. Lasă timp lucrurilor să se întâmple. Dă-i voie inconștientului să preia controlul. În felul acesta te vei alinia la o funcționalitate superioară, eliberatoare și surprinzătoare prin resursele la care îți oferă acces. Astfel vei scăpa de tendința de a critica și de analiza excesivă și te vei concentra pe curiozitate, descoperire, funcționalitate, bucurie, explorare, încredere. Este vorba despre starea de flux – acea stare mentală în care se află omul atunci când este profund imersat și cufundat în ceea ce face, când acționează cu o energie concentrată, este implicat total și lucrează cu bucurie. Așa cum nimic nu există separat pe lume, nici în lumea pe care tu o creezi nimic nu trebuie să fie separat. Lucrurile sunt interconectate și există unitate în toate. Pentru a face lucrurile bine și cu rost trebuie să gândești holistic, integrat. În acest sens, trebuie să te apleci cu grijă asupra întregului context și să fii atent la viziunea de ansamblu, pentru a înțelege rostul și măsura fiecărui element component și a putea construi un ecosistem funcțional. E important să nu lucrezi automat, ci să înțelegi ce faci, să fii implicat în ce faci, să fii prezent și conștient de ce faci și de rostul muncii tale. Citește și: E timpul să-ți declari (inter)dependența Lasă-ți proiectul să evolueze, pe parcurs. Pe măsură ce lucrezi vei descoperi tot felul de lucruri. Oferă-le atenția cuvenită, nu ignora ceea ce nu e confortabil să afli. Charlie Kaufman ne atrage atenția asupra pericolului de a reduce lucrurile numai la ceea ce ne convine, simplificându-le excesiv. În acest fel, ne lipsim de informații esențiale cu privire la ceea ce este adevărat și funcțional, informații care sunt vitale pentru viața, performanța și evoluția noastră. Charlie Kaufman semnalează că este mai eficient și mai bine să ne concentrăm pe ce este, pe cum stau lucrurile și pe realitate decât pe eșec. Când alegi teama de eșec alegi să faci lucrurile exact așa cum le-ai mai făcut și cum le-au mai făcut și alții, alegi să nu evoluezi. Iar, astăzi, a nu evolua înseamnă a nu supraviețui. În numărul curent al Revistei CARIERE - 264/februarie 2020 - puteți citi un interviu cu Chris Nel despre cum să eșuezi sănătos. Chris Nel este co-fondator al Quest Leadership Ltd și este Master Facilitator și Coach Kouzes & Posner. Chris a făcut parte din Trupele Comando ale Marinei Regale Britanice și a luptat în Irlanda de Nord, Hong Kong, Cipru, Norvegia, Belize, Brunei și în conflictele din Golf. A lucrat cu echipele executive ale organizațiilor FTSE / Fortune500 și a fost consultant și apoi partener în Tom Peters Company. Citește și: Chris Nel: După ce am trecut prin război, sunt mai mândru că sunt OM