Promulgarea unei legi a salarizarii unice constituie nu doar o conditie impusa de FMI, dar si o necesitate pentru economia Romaniei. Desi este de notorietate ca foarte multe salarii de bugetari se afla sub media din sectorul public, fiecare dintre noi s-a lovit cel putin o data de functionari incompetenti sau a auzit de salariile unor bugetari care depasesc cu mult valoarea muncii prestate. Prin urmare, era nevoie de o lege care sa aduca o relativa ordine in sumele platite de stat catre angajatii sai.

Cui se adreseaza aceasta lege?

Legea salarizarii unice prevede in mod expres caror categorii de angajati li se aplica, si anume: personalul din institutiile publice (cum ar fi: Guvernul, Presedintia, Parlamentul, dar si personalul din invatamant, sanatate, armata, politie etc.) finantate integral din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale. De asemenea, legea se aplica personalului din autoritatile si institutiile publice finantate din venituri proprii si subventii sau doar din subventii proprii. Printre cei care nu sunt inclusi in mod expres in aria de aplicare a legii se numara personalul Bancii Nationale a Romaniei, a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si a Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private.

Principiile legii salarizarii unice

In prezent, pentru fiecare ramura de bugetari (ex.: invatamant, administratie etc.) exista cate o lege care guverneaza principiile de acordare a drepturilor salariale. Viitoarea lege isi propune sa adune toti salariatii bugetari sub o singura umbrela, a unei legi unice. Se incearca stabilirea unui tipar de calcul, pe baza unor coeficienti stabiliti politic, prin intermediul caruia sa se determine salariul fiecarui bugetar. Bineinteles, legea stabileste anumite ierarhii intre bugetari (in functie de vechime si post ocupat), luand in considerare mai multe criterii enumerate in cuprinsul legii. Practic, fiecare bugetar va avea un salariu de baza obtinut prin inmultirea coeficientului mentionat mai sus cu 705 lei/luna. In plus, prin aceasta lege se stabilesc liniile directoare de aplicare a sporurilor si de acordare a primelor intr-un anumit sector bugetar.

Discutiile pe marginea acestei legi au in vedere pe de o parte aspectele de ordin politic, prin prisma viitoarelor alegeri prezidentiale din aceasta toamna si tehnica legislativa (unul dintre partidele de opozitie contestand legea la Curtea Constitutionala), iar pe de alta parte, problema sociala, multi dintre actualii bugetari intuind o posibila scadere a salariilor si beneficiilor actuale.

Legea salarizarii unice urmeaza sa fie aplicabila de la 1 ianuarie 2010. Pana la acea data, este posibil ca numeroase aspecte ale legii sa fie modificate.

Nu mi-am propus prin acest scurt material sa fac o analiza asupra claritatii, echitatii sociale sau chiar a constitutionalitatii si legalitatii prevederilor acestei legi. Imi rezerv o astfel de analiza pentru un numar viitor, cand incertitudinile care planeaza in prezent asupra acestei legi se vor fi disipat. Un singur aspect trebuie insa mentionat, si anume: legea salarizarii unice, cu imperfectiunile si neclaritatile sale, poate reprezenta un pas inainte in reforma sistemului de stat, prin faptul ca se vor cunoaste retributiile persoanelor platite din bani publici. Romania intra astfel in randul statelor in care veniturile bugetarilor se pot estima, supraveghea si majora in mod echitabil pentru toate persoanele implicate.