Când cineva vorbește despre Lego, întotdeauna îmi vine în minte rața din piese Lego, pe roți, pe care am avut-o în copilărie, acum peste 30 de ani. Compusă din nu mai mult de 15 piese, a fost singura mea jucărie Lego din copilăria pe care am trăit-o în vremurile comuniste. Nu știu cum au făcut ai mei rost de ea, însă eram cu adevărat un privilegiat al sorții: puțini copii mai aveau Lego pe atunci și erau nevoiți să se mulțumească cu alternativa românească, piesele Variant, o imitație dintr-un plastic ieftin și prost prelucrat, care nu se îmbinau nici dacă le-ai fi topit una într-alta.

Trebuie să las deoparte amintirile și să mă concentrez la discuția cu cei care le-au declanșat:...

Continuarea materialului o găsiți pe www.wall-street.ro.