Managerii definesc atmosfera în majoritatea organizațiilor și, de cele mai multe ori, de ei depind direct rezultatele echipei, coeziunea și productivitatea, iar un manager performant și talentat știe cum să-și apropie și să-și motiveze echipa, cum să o susțină și cum să fie constructiv. Totodată, există manageri care pot face ca atmosfera din birou să pară zonă de război și sunt toxici pentru echipă și organizație. Unii manageri sunt toxici doar uneori, alții sunt toxici mereu. Pot fi manageri narcisiști, rigizi, agresivi, egocentrici sau să prezinte alte tipuri de comportamente disfuncționale. Este dificil pentru oricine să gestioneze o relație cu un astfel de manager, de aceea este important să recunoști din timp care sunt managerii toxici pentru a fi în cea mai bună poziție de a vă proteja. Pentru că acești manageri vă pot complica munca, vă pot epuiza, vă pot timora, îngreuna proiectele și chiar vă pot distruge cariera. Capacitatea de a face față acestor comportamente va avea un impact semnificativ asupra postului pe care îl ocupați și asupra carierei. Problema nu este doar o chestiune de supraviețuire individuală. Managerii toxici deturnează energia de la munca reală a organizației, distrug moralul echipei și creează probleme de comunicare și cooperare. Comportamentul lor poate compromite cultura organizației și afecta relația atât cu subalternii, cât și cu superiorii. Managementul superior și HR-ul pot îmbunătăți semnificativ cultura și funcționarea unei organizații, luând măsuri pentru a limita impactul celor mai distructivi. Leadership-ul poate scuti o organizație de daune serioase, învățând cum să recunoască trăsăturile de personalitate problematice și să acționeze rapid, plasând managerii dificili în poziții în care comportamentul lor va face cel mai puțin rău, să-i îndrume către coaching pe cei care sunt capabili să își îmbunătățească atitudinea și comportamentul și să-i concedieze pe cei care sunt bombe cu ceas. De asemenea, top managementul și HR-ul trebuie să înțeleagă motivele pentru care acel manager este toxic și să analizeze dacă merită să încerce să-l ajute. Nu vrei să dai prea multe șanse cuiva care provoacă haos în organizație și, implicit, probleme angajaților și companiei. În același timp, nu este de dorit să concediați un manager cu potențial bun, dar care trece printr-o perioadă de anxietate, depresie sau stres. Cu cât înțelegeți mai mult despre tipurile de personalitate, cu atât mai bine veți putea determina dacă să păstrați un manager care are o problemă sau să-l concediați. Managerii toxici pot fi împărțiți în patru categorii: narcisiști, agresivi, rigizi sau afectați de anumite probleme. Sub aceste comportamente se află fie trăsături dificile de personalitate, fie tulburări de dispoziție sau impulsivitate din anumite cauze. Problemele de dispoziție și de concentrare pot imita adesea problemele de personalitate. Când oamenii se confruntă cu probleme legate de anxietate, depresie, traumă, tulburare de hiperactivitate și deficit de atenție, alcool, droguri sau un mediu dificil, orice tendință pe care o au pentru un comportament agresiv, rigid sau narcisist se intensifică. Este esențial ca un profesionist să evalueze, în primul rând, dacă problema este din cauza personalității sau din cauza dispoziției și dificultăților de concentrare, deoarece acestea din urmă pot fi adesea ameliorate mai ușor.

Managerii narcisiști

Preocupați de propria lor importanță, managerii narcisiști sunt grandioși și aroganți. Îi devalorizează pe ceilalți, le lipsește empatia față de cei din jur și au puțină conștiință. Simțindu-se scutiți de regulile normale ale societății, ei exploatează oamenii fără remușcări. Managerii narcisiști sunt, de asemenea, foarte sensibili la orice le amenință stima de sine. Provocările la adresa imaginii lor pot duce la furie narcisică, ce le face să-și piardă orice judecată și să atace în moduri care sunt distructivi pentru ei înșiși, precum și pentru victimele lor. Aroganți cu semenii și subordonații, astfel de manageri pot deveni brusc supuși în prezența unui superior. Odată ce superiorul a ieșit din cadru, s-ar putea să-l disprețuiască. În general, îi desconsideră și îi exploatează pe alții, inclusiv pe foștii idoli. Totodată, pot să idealizeze indivizi puternici, de a căror susținere beneficiază, deși și acest lucru poate fi pentru o perioadă scurtă de timp.

Managerii agresivi

O variantă severă a managerului narcisist este managerul agresiv, „bătăușul”, care obține o plăcere din intimidarea altora. Există o varietate de factori care pot duce la un comportament agresiv. Managerii nemiloși percep lumea doar ca pe o competiție. În ochii lor, dacă nu ești un prădător, vei deveni prada cuiva. Sunt narcisiști și le lipsește empatia și preocuparea pentru bunăstarea celorlalți. Unii indivizi agresivi se consideră în mod cronic victime: ceea ce alții văd drept agresiune, ei văd drept autoapărare sau compensare pentru greșelile făcute în trecut. Managerii frenetici și iritabili au probleme persistente în gestionarea intensității sentimentelor lor. Totodată, ignoră sentimentele și drepturile celorlalți și, de multe ori, nu au nicio idee despre impactul comportamentului lor asupra celorlalți.

Managerii rigizi

Managerii rigizi insistă să facă lucrurile doar în felul lor. Sub această insistență se pot ascunde o varietate de cauze. Managerii compulsivi se tem să greșească. Evitarea greșelilor le domină luarea deciziilor. Managerii autoritari cred că ierarhiile rigide sunt cea mai bună modalitate de a conduce organizațiile. Managerii opoziționali și pasiv-agresivi simt continuu că autonomia lor este amenințată în mod constant și trebuie să respingă pentru a se apăra. De cele mai multe ori nu sunt conștienți că, făcând acest lucru, afectează drepturile altora. Managerii narcisiști care sunt rigizi simt că drumul lor este cel mai bun și că nu există motive să asculte ideile celorlalți.

Managerii cu deficit de atenție

Mulți manageri, la un moment sau altul, suferă de depresie, o tulburare de anxietate, burnout sau abuz de alcool. Mulți au o tulburare de deficit de atenție care nu a fost niciodată diagnosticată. Fiecare dintre acestea poate afecta semnificativ performanța și capacitatea cuiva de a lucra eficient cu ceilalți. Eșecul de a recunoaște și de a trata aceste probleme comune pot însemna costuri semnificative pentru companii și pierderi de productivitate. Photo by Icons8 Team on Unsplash