Sursa foto: Unsplash.com
La sfârșitul lunii noiembrie, la Viena, au avut loc lucrările celei de a unsprezecea ediții a Global Peter Drucker Forum, tema fiind extrem de incitantă: „The Power of Ecosystems”. Aceasta a pornit de la raportul publicat de World Economic Forum la începutul lui 2019 - „Platforms and Ecosystems: Enabling the Digital Economy”. Peter Drucker Forum și-a propus și, în opinia mea, a reușit cu ajutorul specialiștilor de marcă pe care i-a invitat în scenă să aducă mai multă lumină asupra unor chestiuni importante legate de această temă. S-a vorbit despre: factorii care conduc la crearea ecosistemelor; despre provocările și oportunitățile acestora; despre modul în care se vor impune ele în viitor – dacă vor fi singura formă de configurare a businessului sau nu; despre felul cum vor influența organizarea companiilor; cum se vor schimba strategia, leadershipul, managementul și guvernanța în era ecosistemelor; și, nu în ultimul rând, despre impactul tehnologiei asupra ecosistemelor și despre rolul statului în acest context. Mi s-a părut interesant să prezint câteva concluzii ale conferinței, referitoare la noul context global, pentru că mi se pare că noul context economic global pune libertatea într-o nouă paradigmă. Putem acționa astăzi conform propriei voințe, fără constrângeri, pentru a ne realiza dorințele și a ne exprima opiniile? Cum să stabilim relații firești și armonia cu lumea care ne înconjoară? DESPRE ECOSISTEME, COOPETIȚIE ȘI CO-CREAREA VALORII În cadrul lucrărilor forumului, s-a stăruit asupra definirii ecosistemelor, asupra factorilor care au condus la răspândirea lor, precum și a noilor calități necesare liderilor și echipelor lor. Trăim într-o lume în care digitalizarea ne ajută enorm, dar în același timp stabilește noi reguli. Felul în care companiile interacționează pe piață se schimbă. Se formează mereu noi parteneriate și alianțe flexibile între cei mai aprigi competitori (să ne gândim doar la un singur exemplu: Samsung și Apple). Granițele dintre industrii devin neclare, iar schimbările neașteptate au devenit o constantă. Mediul academic, cercetătorii și consultanții semnalează necesitatea schimbării priorităților dinspre „extragerea profitului din orice activitate” către „maximizarea valorii, a beneficiilor primite de lumea vie și de societate, ca urmare a activităților economice”. Ecosistemele devin tot mai numeroase, vedem din ce în ce mai des în lume organizații cu competențe și resurse diferite precum instituții din sectorul public și companii private din diferite sectoare, inclusiv concurenți, dar și beneficiari, creând rețele flexibile în care lucrează împreună pentru a atinge obiective îndrăznețe, comune. Întrucât în aceste sisteme de lucru cooperarea, chiar și între competitori, devine esențială, se folosește tot mai mult și se împământenește noțiunea de coopetiție. Coopetiția este necesară pentru a fi posibilă utilizarea tehnologiei, care evoluează amețitor de repede, cu scopul de a crea pentru clienți experiențe speciale, personalizate. De asemenea, pentru accesarea cunoștințelor și experienței necesare. Coopetiția în cadrul ecosistemelor conduce la necesitatea protejării proprietății intelectuale, a unui management al competiției între parteneri, a stabilirii regulilor de implicare a părților. În perioada actuală nu mai concurează între ele companii, ci mai adesea ecosisteme. Acest mod de conlucrare nu este nou, el datează de sute de ani, când se organizau târgurile de bunuri. Peter Drucker a vorbit despre organizațiile și instituțiile complementare care formează ecologia socială, iar Michael Porter despre clustere. Acum însă, tehnologia face ca ecosistemele să fie mai complexe. O cercetare realizată de Boston Consulting Group a arătat că aspectele noi, care modifică modalitățile de colaborare în cadrul ecosistemelor sunt: diversitatea geografică a participanților care aparțin mai multor industrii, caracterul mai flexibil și de mai scurtă durată a înțelegerilor dintre participanți și producerea valorii prin contribuția lor comună. Ecosistemele au depășit de mult domeniul smartphone‑urilor și pe cel hightech, fiind întâlnite în sistemul bancar, cel de sănătate, în sectorul bunurilor de consum, logistică, auto, mobilitate, turism, etc. Desigur, nu toate ecosistemele au succes. Dar specialiștii sunt de acord că în viitor vor avea beneficii economice în special acele companii care nu se vor feri de ecosisteme, ci le vor folosi potențialul. Sunt necesare aptitudini care să fie utilizate în parteneriat: cunoștințe, aptitudini și o mentalitate propice elaborării și execuției strategiei de ecosistem, dorința sinceră de a obține rezultate avantajoase pentru toți partenerii, prioritizarea utilizării resurselor în interesul tuturor membrilor, luarea deciziilor. În era digitalizării, principala provocare nu este tehnologia, ci crearea culturii organizaționale adecvate și a unui nou stil de leadership, dezvoltând în oamenii cu care lucrează creativitatea și gândirea laterală, absolut necesare pentru performanță. Liderii au nevoie de competențe specifice pentru ca ecosistemele să prospere, fiind integri și bazându-se pe încredere. Nemaiavând întotdeauna putere formală, au nevoie de talentul de a influența, de a armoniza, de a orchestra, de a crea comunități. Cooperarea în echipe de persoane cu background divers devine esențială în luarea deciziilor și elaborarea strategiei, de aceea este nevoie ca liderii să cedeze controlul și să le dea putere acestora să decidă și să acționeze. În condițiile schimbărilor extrem de rapide din mediul ambiant, devine absolut necesară flexibilitatea în abordarea strategiei. Liderii au nevoie de știința și obiectivitatea de a analiza organizația și tendințele mediului din afara ecosistemului precum și de talentul de a organiza în consecință acțiuni în interiorul său. Crește și mai mult importanța unei comunicări corecte, prin stabilirea de canale adecvate și cea a unei ascultări atente a ceea ce spun cei din jur. Mai presus de toate, este necesar ca liderii să învețe să colaboreze. Preocuparea în cadrul ecosistemelor, ce impun interconectarea, co-crearea, nu mai este: „ce companie are cea mai mare felie de prăjitură”, ci „cum să crească prăjitura”. ȘI CUM RĂMÂNE CU LIBERTATEA NOASTRĂ? Ce înseamnă libertatea în epoca ecosistemelor, a coopetiției și a co-creării? Cum putem fi liberi, ca indivizi și ca națiune, având în vedere aspectele contextului global actual, dezbătute la forum și pe care le-am prezentat succint? ...Vă las pe fiecare dintre dumneavoastră să trageți concluziile personale. În ceea ce mă privește, libertatea este posibilitatea de a te auto investiga, pentru a-ți înțelege pasiunile și menirea, de a te concentra asupra rezultatelor pe care dorești să le obții în viață, de a te dezvolta permanent pentru a fi valoros și căutat, astfel încât să-ți poți alege ecosistemul în care să coopetiționezi, prin exploatarea hotărâtă a oportunităților care ți se ivesc și ți se potrivesc. Libertatea mai presupune să-ți asumi că este necesar să fii extrem de competent și să produci valoare în mediile în care acționezi, pentru a rezista în competiția cu tehnologia. Și mai presupune să fii responsabil față de starea ta fizică, spirituală, intelectuală și emoțională, care-ți dau energia de a munci, dar totodată și față de binele din jurul tău. De asemenea, să ai o perspectivă optimistă asupra realităților din jur și să acționezi pentru a schimba lucrurile în direcții favorabile, să te bucuri și să fii recunoscător pentru realizările tale, să înveți din greșeli și succese, apoi să te pregătești de noi provocări. Notă: pentru mai multe detalii despre temele dezbătute la Peter Drucker Forum, puteți accesa https://www.druckerforum.org/home/
Articol preluat din numărul 263, decembrie 2019/ianuarie 2020, al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.
