"Ni se cuvine” o țară civilizată
Roxana Roseti
Uneori, când se fac referiri la România se spune că ă primim ce ni se cuvine. Adică: educație mai bună, sănătate pe potrivă, un mediu civilizat, ce mai. Să trăim într-un mediu civilizat din toate punctele de vedere aceasta ar trebui să fie România.
Din păcate însă „datele” sunt îngrijotătoare. În România numărul elevilor a scăzut cu peste 30% de la Revoluție încoace, 19% (adică 50,000 copii anual) renunțând la studii, alți 38% intenționând acest lucru și mai puțin de 50% absolvind examenul de bacalaureat. Practic, astăzi 42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional și social față de media europeană de doar 20%. Ne întoarcem la ce ni se cuvine... „Ni se cuvine” școala pe gratis. „Ni se cuvine” un loc de muncă (musai bine plătit!). „Ni se cuvine” o țară civilizată. De ce credem că ni se cuvine totul? De ce, înainte de a oferi noi ceva, avem pretenția să primim? Ne scuzăm pe motiv că mentalitatea noastră e de sorginte balcanică și dăm vina pe sistemul de învățământ, politicieni, bogatași, Europa și lumea întreagă. Însă uităm că schimbarea trebuie să vina în primul rând de la noi, ca apoi să se manifeste în jurul nostru. Și cu ce putem începe? Simplu. Cu educația – cuvânt care își are rădăcinile în limbă latină și provine din substantivul ,,educatio”, însemnând creștere, hrănire, cultivare dar și drumul spre libertate.
Puiu: “Mie nu mi-a plăcut școala. Am fost și repetent și exmatriculat. Însă am crescut cu cărți. Dacă am ajuns să fiu repetent și exmatriculat s-a întâmplat în mare măsură din pricina faptului că, în loc să mă duc la școală, stăteam acasă și citeam. Poate că sună incomplet dar cred că e important să citești pentru că e important să înțelegi cât de important este să spui 'Iarta-mă' și 'Mulţumesc'. Cred că deja limba pe care o vorbim ne ajută să circumscriem teritoriul acesta al întâlnirii cu celălalt, însă teritoriul acesta nu are cum să rămână gol, pustiu...și punem acolo fel de fel de obiecte imateriale - ideile, gândurile, emoțiile - însă ele vor fi cu atât mai bine articulate, mai curate, mai ușor de integrat și de decodat, cu cât întâlnirea cu Cartea s-a petrecut și de-o parte, și de cealaltă. Ați văzut cât de ușor ajungem să purtăm o conversație cu cineva care a citit aceleași cărți?"