Toţi copiii au idei creative. Își fac prieteni imaginari, se joacă cu păpuși și eroi, coc prăjituri în cuptoare imaginare, rezolvă situații închipuite cu prietenii, cântă melodii pe care le compun singuri, dansează în stil liber, iar când desenează nu contează că, de fapt, căluții nu sunt violet în viața reală. Unii oameni rămân la fel de creativi și când devin adulți: reuşesc să îşi păstreze spiritul de copil. Iar acesta este un potenţial pe care companiile îl pot exploata. De exemplu, Google, care este renumit pentru angajarea oamenilor creativi, a proiectat spațiul de lucru ca un loc de joacă. Iar acum se află în topul celor mai buni şi inovatori angajatori. Poți învăța să fii creativ din nou, gândindu-te și practicând În viziunea lui Toine Kets – fondatorul Actinote International, companie specializată în leadership și dezvoltarea echipei, coaching, programe de vânzări –, creativitatea este actul de transformare a ideilor în realitate, caracterizându-se prin abilitatea de a percepe lumea în moduri noi, de a găsi tipare ascunse, de a face legături între fenomene aparent neînrudite și de a genera soluții. Din punctul său de vedere, creativitatea implică două procese: gândirea, apoi realizarea. „Trăim în epoca creativității. Creativitatea vă poate oferi un avantaj competitiv, adăugând valoare serviciului sau produsului și diferențiind afacerea dumneavoastră de competiție. Fără creativitate, ești condamnat să concurezi într-un infern al produselor”, crede Toine Kets. Un studiu din 2012 realizat de Adobe arată că 8 din 10 persoane consideră că deblocarea creativității este esențială pentru creșterea economică și aproape două treimi consideră creativitatea ca având valoare pentru societate. Dar numai 25% dintre respondenți cred că se ridică la nivelul propriului potențial creativ. „Așa că avem nevoie de creativitate, dar pe măsură ce ne maturizăm, învățăm să devenim non-creativi”, explică Toine Kets. Convingerile că doar oamenii speciali, talentați sunt creativi (și că trebuie să te naști astfel) diminuează încrederea noastră în a fi creativi, este de părere Toine Kets, care adaugă că această convingere este un mit. „Poți învăța să fii creativ din nou, gândindu-te și practicând. Și iată capcana. Nu avem și nu ne facem timp pentru asta. Iar acest lucru are de-a face cu modul în care este organizată societatea. Începe deja pe măsură ce creștem. Părinții, profesorii și chiar colegii noștri încep să vorbească despre aspectul practic al vieții. Părinții spun că trebuie să ai grijă să-ți câștigi banii, profesorii îi orientează pe elevi într-o anumită direcție. Tinerii adulți care se răzvrătesc și doresc să devină artiști sau muzicieni pot auzi lucruri precum «când vei avea o slujbă adevărată?». Și ni se inoculează ideea că bărbatul trebuie să facă obligatoriu carieră, iar femeile trebuie să aibă grijă de copii (poate că sunt puțin exagerat, dar nu total...). Pe măsură ce înaintăm în vârstă, primim tot felul de semnale în direcția scăderii creativității și a accentului pe soluțiile practice. Și după ce ne încheiem studiile, ne luăm un job. Este timp și spațiu suficient, într-un mediu de afaceri, pentru a gândi și a exersa creativitatea? Dacă nu ești norocos, de cele mai multe ori, nu”, continuă Toine Kets. În societatea modernă, suntem mereu în mișcare. Alergăm contra cronometru pentru a ne practica meseria, pentru a obține întâlniri, pentru a petrece timp cu copiii și cu partenerul de viață, astfel încât să nu ne simțim vinovați, și uite-așa ne sacrificăm somnul pentru a câștiga mai multe ore. Suntem obosiți în mod continuu. În aceste condiții, majoritatea oamenilor consideră că este foarte dificil chiar și să se gândească la a fi creativi. Singurul lucru pe care îl facem este să stăm în fața televizorului pentru a ne relaxa, punctează Toine Kets. În plus, ne confruntăm și cu unele prejudecăți cu privire la subiectul creativității. „Bărbații sunt mai creativi decât femeile – aceasta este una dintre cel mai des întâlnite prejudecăţi. Oamenii încă tind să asocieze capacitatea de a gândi creativ cu calitățile masculine stereotipe, spune un studiu din 2015. Constatările sugerează că munca și realizările bărbaților tind să fie evaluate ca fiind mai creative decât munca și realizările similare produse de femei”, arată Toine Kets. Cercetătorul principal Devon Proudfoot de la Fuqua School of Business a Universității Duke din Durham spune că studiile lor arată că opiniile cu privire la ceea ce este nevoie pentru a gândi creativ se suprapun substanțial cu conținutul unic de stereotipuri de sex masculin, creând sistematic prejudecăți în modul în care creativitatea bărbaților și a femeilor este evaluată. Atunci când oamenii se gândesc la „gânditori creativi” au tendința să le asocieze caracteristicile atribuite în mod tipic bărbaților, și nu femeilor, inclusiv calități cum ar fi asumarea riscurilor, spiritul de aventură și încrederea în sine. „Asta nu înseamnă că bărbații sunt mai creativi decât femeile (băieții și fetele se nasc cu același grad de creativitate). Este vorba despre modul în care bărbații văd femeile și felul în care femeile reacționează la aceste stereotipuri. Și, adesea, ele își spun că nu sunt mai creative decât bărbații, și asta le face și mai puțin creative. Acest fenomen se numește conformitatea socială. Ne adaptăm la societate, la mediu. Vrem să aparținem unei societăți sau unui grup. Ceea ce este normal, deoarece plasarea într-un grup ne face mai puternici. Dar, de asemenea, ne poate forma opinii greșite, cum ar fi aceea că femeile nu sunt egale cu bărbații în ceea ce privește creativitatea”, spune Toine Kets. El a menționat anterior că 80% dintre oameni consideră creativitatea ca fiind cheia creșterii economice. „Și toți oamenii au creativitatea în gene, dar trebuie să îndrăznească să alerge împotriva fluxului ca să îl domolească”, punctează Toine Kets.