Ne reinventăm profesiile, afacerile, relațiile, ne reinventăm sinele, viața. Fiecare transformare nu ar fi posibilă însă fără creativitate. Indiferent că o facem pentru noi ca persoane sau pentru organizațiile, firmele, corporațiile, instituțiile, brandurile, comunitățile sau entitățile pe care le reprezentăm, fiecare dintre noi devine modelator al realității, creator de conținut, constructor de brand, creator de schimbare, trend setter sau influencer.

L-am invitat pe Ciprian Sănescu, fondatorul Innovations for Tomorrow, la o discuție despre profesia sa de inovator social și cum poate crește antreprenoriatul social în România.

Am discutat cu Gianpiero Pietriglieri despre iubire și sfaturi preferate, despre profesionalismul nomad și impactul pe care acesta îl are asupra educației.
Gianpiero Pietriglieri, Profesor Asociat în departamentul de Comportament Organizaţional al renumitei școli de

Într-o lume în continuă transformare nueste ușor să fii creativ și nu este simplu să spui ce gândești. Dar merită să începi să îți cultivi creativitatea, să dai frâu liber imaginației și să încerci pe cât posibil să faci ce simți, să ai încredere în tine și să-ți găsești curajul de a experimenta lucruri noi care sparg rutina.
Continuăm dialogul despre creativitate și provocările ei, în ultima parte a temei-serial “Creativitatea este un must have pe o piaţă a muncii în continuă transformare”. 

Poţi să intelectualizezi sau să-ţi raţionalizezi gândirea, ca să-ţi separi gândirea de emoţii. Această mişcare poate chiar să-ţi ofere o răsplată de substituţie, pe măsură ce porţi o discuţie intelectuală cu persoana care ţi-a declanşat sentimentele. Ai putea să construieşti o deghizare dublă foarte elaborată şi să adopţi comportamente şi atitudini care sunt chiar opusul a ceea ce simţi de fapt.
Despre ce poți fi și ce poți deveni, în ultima parte a temei-serial  “De ce nu învață liderii mai nimic din succesele și din eșecurile lor”.  

Majoritatea directorilor executivi spun că vor să înveţe, desi ei nu sunt conştienţi, majoritatea, de dizabilităţile lor de învăţare – adică de mecanismele subconştiente de protecţie care le reconsolidează automat, în caz de eşec, stima de sine şi sentimentul propriei lor valori. Comportamentele defensive sunt folosite frecvent de către oameni, indiferent de rolurile pe care ei le îndeplinesc, pentru a-şi proteja stima de sine.
Continuăm să vorbim despre toate acestea în cadrul temei-serial  “De ce nu învață liderii mai nimic din succesele și din eșecurile lor”. 

În stadiile timpurii ale carierelor lor, oamenii încearcă adesea să înveţe din experienţa altora, fiindcă le lipseşte propria experienţă. Ei îi observă pe liderii consideraţi a fi nişte exemple de urmat sau îi studiază pe liderii binecunoscuţi. Caută să obţină sfaturi de la lideri experimentaţi sau citesc studii de caz şi biografii în care este arătat modul în care au atins succesul aceşti lideri.
Continuăm să vorbim despre toate acestea în serialul “De ce nu învață liderii mai nimic din succesele și din eșecurile lor”.

Astăzi, cariera este mai puțin o scară și mai mult o operă de artă. Iar leadership-ul modern este diferit de cel tradițional și se confruntă cu alte provocări.
Gianpiero Pietriglieri, Profesor Asociat în departamentul de

Umanizarea leadership-ului şi dezvoltarea abilităţii liderilor de a înţelege, respecta şi răspunde la interesele şi aspiraţiile oamenilor pe care îi conduc – acestea sunt preocupările din centrul activităţii de cercetare şi consultanţă corporativă a lui Gianpiero Petriglieri, invitatul Galei HR Club din data de 4 aprilie 2018.

„Am o idee!” este refrenul copilăriei mele, cu entuziasmul, plăcerea și libertatea pe care mi le dădea. Adoram acele momente când „aveam idei” și, din fericire, erau multe. Raportată la viața de adult, care cere o anumită ordine, dar e și plină de griji, de ambiții, de nesiguranță, de stres, creativitatea unui copil poate părea de speriat. 

În zilele noastre, expunerea la alte culturi a devenit fie un simbol al globalizării, în mediul de business, fie un mod de viață. Multe persoane aleg să plece în călătorii de descoperire a altor culturi. Dar unde și cum se întâlnesc, de fapt, culturile?

A fi un lider înseamnă cel mai des a conduce și a fi una cu echipa, mai degrabă decât a avea o armată de angajați în fruntea cărora să te afli tu. Cu toate acestea, mulți lideri permit ego-ului să le influențeze modul de a conduce. Acest lucru nu numai că îngreunează creșterea organizațională, dar, de asemenea, stă în calea de a face ceea ce este mai bine pentru oamenii care servesc organizația.
 

Absolvent al Academiei de Studii Economice, secția de Administrarea Afacerilor în limba engleză, și al unui curs de politici economice comunitare la Universitatea din Viena, Lucian Bitoleanu a devenit director general Plafar în august 2017. Cu o experiență bogată în management, dar în cu totul alte domenii de activitate, a acceptat provocarea de a schimba soarta unui business.

Pentru a împlini acest deziderat, există câteva strategii de motivare a echipei pe care orice lider ar trebui să le știe și să le aplice. Important e ca, indiferent de care parte a baricadei te afli – angajat sau angajator – să ții cont de faptul că adevărul și onestitatea sunt cele mai bune instrumente de lucru în situații de maximă presiune.

Anthony Tjan propune în cartea „Oameni buni. Singura decizie de leadership care contează cu adevărat”, apărută la Editura Publica, o rescriere a piramidei bunătății. În urma unei cercetări amănunțite și a unei experiențe complexe, autorul aduce în atenție diferențele dintre cei care se bazează pe competențe și cei care pun preț pe valori.

Un lider își începe ziua cu victorii simple și ușoare. „Dacă vreți să schimbați lumea, începeți prin a vă face patul". Declarația aparține amiralului William H. McRaven, fostul comandant al Comandamentului de Operațiuni Speciale al SUA, cu prilejul ceremoniei de înmânare a diplomelor la Universitatea din Texas. Ziua conducătorilor începe dimineața devreme, cu acțiuni mici, cum ar fi să-și facă patul sau să meargă să facă jogging, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile. 

Când vorbim despre lideri, uităm că vorbim în primul rând despre oameni. Nu despre roboți, nu despre supra-oameni. Nu despre șefi, directori, manageri și antreprenori care dețin funcții și putere, ci despre ființe umane autentice. Cu lumini și umbre. Cu înălțări și căderi deopotrivă.

Se poate vorbi despre un profil psihologic al actualilor liderilor din România? De ce avem atât de puțini lideri? Ce îi diferențiază de omologii lor din alte țări și ce îi unește?

Putem vorbi despre dezechilibre emoționale pe care aceștia le dezvoltă în urma stilului de viață mult prea alert, stresant, departe de valorile spirituale ale umanității profunde? 

Leadershipul şi creativitatea sunt strâns legate, aproape că se inter-condiționează din punct de vedere conceptual. Nu o spun eu, ci mai toți cei care se află în poziții de conducere. De altfel, pentru psihologul american Robert Sternberg, creativitatea este o formă de leadership. Ea este scânteia, fermentul care face lucrurile să se întâmple.

Leadershipul este un joc de lumini și umbre: îndoieli și îndrăzneli, acțiuni inspirate sau care țin echipele pe loc, decizii de impact sau răzgândeli; tot ce presupune actul de conducere a companiilor, a oamenilor, a proiectelor îndrăznețe implică simultan ori alternativ lumini și umbre.

Cum povestești despre colegii tăi, atunci când ei sunt de față sau nu? Felul în care vorbești despre coechipierii tăi spune multe despre modul în care îi motivezi. Însuflețirea ta în felul în care le descrii realizările spune multe despre cum știi să îi încurajezi și să îi prețuiești. Fă-i să se simtă importanți și le vei câștiga loialitatea.