Cu o intarziere de o saptamana, Uniunea Europeana a aprobat intrarea in vigoare, incepand de vineri, a noului pachet de sanctiuni impotriva Rusiei, pedepsita pentru rolul ei jucat in evenimentele din Ucraina, unde armistitiu convenit, tot in urma cu o saptamana, de insurgentii separatisti si autoritatile de la Kiev, este respectat, in mare masura, dupa cum sustine toata lumea.
A izbucnit, cu adevarat, un al doilea razboi rece?, se intreaga Robert Legvold in Foreign Affairs. Nu chiar, raspunde autorul articolului, grabindu-se, in acelasi timp sa sublinieze ca deteriorarea dramatica a relatiilor dintre Rusia si Occident merita, pe deplin, sa fie catalogata drept razboi rece. Spunand lucrurile pe nume, trebuie sa recunoastem ca, indiferent de cum se va incheia criza din Ucraina, relatiile nu vor mai reveni niciodata la normalul de dupa 2008.
Rata somajului in randul tinerilor din tarile OECD a ajuns la 15,7%, in timp ce in tarile UE a fost de 23,4% la inceputul lui 2014, cu mici variatii in ambele cazuri fata de anul anterior. In Romania, desi anul trecut rata somajului in randul tinerilor era sub media europeana, in primul trimestru din 2014 aceasta rata a atins 25,7%, dupa o crestere continua in ultimele trei trimestre.
Piotr Poroshenko, președintele ales al Ucrainei, s-a pronunțat în favoarea creării unei "noi alianțe de securitate cu SUA și UE", scrie publcația germană Bild.
Preşedintele ales al Ucrainei, Piotr Poroshenko, roagă Europa să amâne semnarea acordului economic de asociere cu UE. Kiev nu este pregătit pentru acest nivel de integrare. În caz contrar, economia ucraineană va avea mult de suferit.
Prin vocea comisarului pentru energie, Gunter Oettinger, Bruxelles a anunţat luni că Ucraina şi Rusia au ajuns la o înţelegere privind modul de rezolvare al conflictului lor legat de factura la gazele naturale. Pe scurt, Kiev ar urma să plătească 2 miliarde de dolari până joi, astfel încât vineri să fie organizate negocieri vizând reducerea preţului la carburantul livrat de Gazprom. Cotidianul Kommersant afirmă însă că Ucraina nu recunoaşte datoria sa la gaze şi, prin urmare, nu va achita nimic. Între timp, Bruxelles a elaborat o nouă strategie de securitate energetică, menită să reducă dependenţa UE de gazul şi petrolul importate din Rusia.
Ideea introducerii unui salariu minim fost readusă la suprafaţă înaintea alegerilor europene din 25 mai. Principalele părţi par să o agreeze, dar nu în aceleaşi condiţii.
UE este gata să investească aproximativ 6 miliarde de euro în construcția unei conducte care să aducă gaze naturale din Azerbaidjan, Turkmenistan și Iran, scrie ziarul Vedomosti.
Rusia priveşte cu speranţă spre China, mizând pe o colaborare avantajoasă cu marele vecin asiatic, privit drept un atuu economic în conflictul dintre Kremlin şi Occident. Experţii ruşi spun însă că Moscova nu trebuie să-şi facă prea mari iluzii.
Ucraina, care a obținut marți din partea Rusiei un ajutor financiar de 15 miliarde de dolari (11 miliarde de euro ) și o reducere cu 15% a prețului la gazele furnizate de Gazprom, ar fi beneficiat de cel putin 19 miliarde de euro (26 miliarde de dolari ) din partea Uniunii Europene, dacă ar fi semnat acordul de asociere cu UE.
Odată cu intrarea României în spațiul european s-ar putea spune că „l-am prins pe Dumnezeu de picioare”. Când spun asta mă refer și la faptul că ni s-a oferit posibilitatea să accesăm fonduri europene. Aceste fonduri pot fi cheia către succesul în business a multor români care au idei, dar nu și finanțe. De asemenea, fondurile par a fi o șansă mare pentru România de a rezolva o dată pentru totdeauna probleme stringente și astfel să dăm o nouă față țării. Pentru a vedea cum stau lucrurile în realitate, l-am invitat, luni, 26 august, orele 19:00, în studioul Radio Lynx -Jurnal de Leadership, pe Răzvan Daraban, specialist în managementul proiectelor cu finanțare din fonduri europene.
Valoarea datoriei publice a celor 17 țări din zona euro s-a ridicat la 8.750 de miliarde de dolari la sfârșitul primului trimestru al acestui an, adică 92,2% din PIB.
Elevii români din lotul olimpic de informatică au obținut două medalii de aur, una de argint și una de bronz la Olimpiada Internațională de Informatică.
O întrebare, logică, în ultimă instanță. Chiar așa, de ce au spionat Statele Unite țările Uniunii Europene, de ce au montat aparatură de interceptare a convorbirilor telefonice și electronice în sediul NATO de la Bruxelles, de ce au instalat „microfoane” și alte dispozitive de supraveghere în ambasada Japoniei sau a Coreei de Sud? În ultimă instanță, toate aceste state sunt considerate de Washington drept parteneri și prieteni!
După panourile solare și vinurile europene, China ar putea impune taxarea frumoaselor masini germane. Nu este însă chiar așa de simplu. Grupul Volkswagen și filiala sa Audi sunt asociate la mari conglomerate locale. Iar marea majoritate a autoturismelor lor sunt fabricate în China. În ceea ce privește cumpărătorii, ei sunt, în cele mai multe dintre cazuri, personaje foarte puternice!
După decizia de marți a Comisiei Europene de a impune taxe provizorii la panourile solare de fabricație chineză, Beijing a ripostat, anunțând că va verifica vinurile de proveniență europeană. Aceste acțiuni intreprinse de cele două părți riscă să pună în mare dificultate relațiile comerciale bilaterale.
Prețul energiei electrice pentru populație a urcat cu 4,4% în România în a doua jumătate a anului trecut, la 10,8 euro pe 100 kWh, iar tariful rezultat după ajustarea pentru puterea de cumparare este dublu și depășește media UE, potrivit datelor Eurostat citate de Mediafax.
