Executivii supraponderali tind să fie percepuți ca fiind mai puțin eficienți la locul de muncă, atât ca performanță, cât și în relațiile interpersonale. În întreaga lume, nenumărate studii arată că angajații supraponderali au multe dezavantaje, de la faptul că au mai puține șanse să obțină un job până la faptul că sunt considerate leneșe și mai puțin capabile să atingă succesul. 

Povestea tânărului milionar care merge în vacanțe cu destinații exotice şi care nu a finalizat nici măcar școala generală, fiind anterior condamnat pentru jaf în Marea Britanie la un an de închisoare, unde a locuit mare parte a vieții…

Studiul realizat de Eurostat mai arată că, în 2016, procentul tinerilor români cu vârste între 20 și 24 de ani care nu sunt angrenați pe piața muncii și nici nu fac parte din sistemul educațional a crescut cu 4,7% față de acum un deceniu.

Ce mai putem spera dacă majoritatea semenilor noștri se cred cu mult mai mult decât sunt, semnificativ superiori celorlalți, potențiale pericole pentru identitatea celorlalți? Care ar trebui să fie strategia noastră câștigătoare?

Într-o economie în care bunurile nu mai sunt produse de mâna omului, șoferii nu mai conduc mașinile, mai este nevoie de oameni sau rămânem simpli consumatori, în timp ce roboții vor face munca aducătoare de venituri, astfel încât noi să ne relaxăm? Iată o întrebare care generează răspunsuri ample și interesante, pe care le reunim într-o temă-serial: Atitudinea românilor față de muncă!

Petrecem atât de mult timp la serviciu, încât este bine de ştiut că satisfacția nu provine din mărimea pachetului salarial, nici din statutul pe care ni-l oferă funcţia, ci mai degrabă de la cei alături de care lucrăm.

Valoare diplomei de studii este, în continuare, un subiect foarte disputat. Oameni de afaceri de succes precum Steve Jobs (fost CEO Apple) sau Richard Branson (fondator Virgin Group) au reuşit în viaţă fără să termine o formă superioară de învăţământ. 

Își trage trage istoria încă din primele scrieri ale omenirii. Prima ei descriere a fost făcută de Hippocrates, care a denumit-o „Melancolia”. A rămas aceeași timp foarte îndelungat, în ciuda schimbării perpetue a viziunii în ceea ce o privește…
Nu, nu este vorba despre vreo femeie celebră și capricioasă, ci despre o afecțiune pe nume Depresia! 

Majoritatea angajaţilor îşi încep ziua de lucru cu o cafea. Fie că ţine de obişnuinţă, fie că au nevoie de licoarea amăruie ca să-i ajute să se trezească, acesta este primul lucru pe care îl fac mulţi dintre angajaţi când ajung dimineaţa la birou, acesta este adevărul! 

Ziua internațională a fericirii (International Day of Happiness) este celebrată la 20 martie, fiind proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 66/281 din 12 iulie 2012, potrivit www.un.org.
''Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale ființei umane'', subliniază Adunarea ONU în Rezoluția adoptată prin consens. Documentul propune celor 193 de țări membre să celebreze această zi ''în manieră potrivită, în special prin activități educative'' și să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Scenariul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va genera probleme de planificare și organizare directorilor executivi din industria ospitalităţii. Marea Britanie rămâne în continuare una dintre cele mai vizitate ţări din lume, Londra ocupând locul al doilea la nivel global ca destinaţie turistică preferată, arată raportul EY Global hospitality insights.
Brexitul va afecta pe termen scurt și mediu perspectivele din sectorul ospitalităţii şi de agrement.
Deprecierea valutară împinge în sus inflaţia care, combinată cu creşterile salariale modeste din ultimii ani, va duce, probabil, la constrângeri asupra veniturilor reale din gospodării. Dar...

Corpul uman este uimitor din multe puncte de vedere, aceasta o știm cu toții. Corpul nostru  ascunde mii de aspecte, pe care mulţi dintre noi nici măcar nu ni le închipuim, deşi oamenii de ştiinţa le-au descoperit de multă vreme. 

Abilitatea de a inova reprezintă unul dintre ingredientele-cheie ale succesului unei corporații. Tony Robbins, renumitul life-coach și business strategist, spunea că în ziua de azi nu mai este suficient pentru o companie să inoveze pur și simplu, ea trebuie să inoveze strategic. Într-un fel profitabil care să îl motiveze pe consumator suficient de mult, astfel încât el să plătească pentru acea inovare.

La muncă și pe stradă, fiecare a simțit empiric că românii sunt individualiști, deși din punctul de vedere al dimensiunilor culturale trasate de G.H. Hofstede, noi, ca popor, nu avem caracteristicile unei culturi individualiste – respectiv una care să încurajeze independența și libertatea individului în cadrul grupului de care aparține. În  cea de-a doua parte a serialului nostru “De ce participarea contează? Care este rolul societății civile?” citiți despre  libertatea de exprimare și libertatea de organizare și de asociere la români.  

La muncă și pe stradă, fiecare a simțit empiric că românii sunt individualiști, deși din punctul de vedere al dimensiunilor culturale trasate de G.H. Hofstede, noi, ca popor, nu avem caracteristicile unei culturi individualiste – respectiv una care să încurajeze independența și libertatea individului în cadrul grupului de care aparține. Hofstede a estimat pentru România un nivel scăzut al indicelui reprezentând individualismul (30), respectiv un grad ridicat de colectivism. Atunci cum se explică inerția și apatia unora față de binele comun și față de cauzele care servesc interesului public?

“În această zi, oamenii sunt mai trişti, mai inactivi şi consumă carbohidraţi sau ciocolată în exces”, spun cei care cred în teoria Blue Monday.
Teoria celei mai deprimante zile din an a apărut în anul 2005. Numele de Blue Monday i-a fost dat de o companie turistică, în cursul unei campanii publicitare de promovare a ofertelor de vacanţă, iar data a fost calculată de psihologul britanic Cliff Arnall, care a creat chiar şi o formulă matematică pentru a calcula care sunt cele mai dificile zile ale anului.

Unul dintre cele mai importante proteste pentru schimbarea programului de lucru a fost în anul 1872. Atunci când aproximativ 100.000 de lucrători din New York, cei mai mulți din industria construcțiilor, au cerut reducerea timpului de lucru la 8 ore, fără micșorarea salariului. George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la, și după 1 mai 1886”…

Ședințele sunt asasinul numărul 1 al productivității, conform mai multor studii desfășurate atât în SUA, cât și în Europa. Situația din România nu este departe de rezultatele acestor cercetări.

Este perioada anului când îţi îndrepţi atenţia spre a oferi mulţumire, arătându-ţi gratitudinea către prieteni sau familie. Dar când este ultima dată când le-ai mulţumit angajaţilor? Colegilor? Sau şefului? 

Elevele de liceu din România care provin din medii modeste optează frecvent pentru locuri de muncă necalificate, după examenul de Bacalaureat (pe care îl reușesc deseori în procent mai mare decât băieții). Și aceasta din cauza lipsei mijloacelor financiare necesare pentru continuarea studiilor.