Skip to main content

risc

    • Gestionarea oboselii decizionale la locul de muncă

      Oboseala decizională afectează semnificativ performanța angajaților. Luarea constantă de decizii epuizează resursele cognitive și conduce la alegeri impulsive sau evitarea deciziilor. Un studiu publicat în Frontiers in Psychology evidențiază că epuizarea și cerințele ridicate ale
    • Viruși noi, pentru dispozitive noi

      Dezvoltarea tehnologiei se resimte în toate domeniile și începe să ne acapareze total viața și rutina zilnică! Din păcate, nici fără dispozitive inteligente nu putem trăi...
      Estimările arată că Internetul lucrurilor - Internet of Things
    • O carieră dedicată „riscului”

      Daniel Matreș, Head of Credit Risk, Provident Financial România, și-a început cariera în cadrul Provident, în urmă cu zece ani, ca Ofițer de Management al Informației. Trecerea de la un mediu corporatist la o instituție de credit în plină dezvoltare a fost provocarea de care avea nevoie în viaţa profesională.
    • Este afacerea de familie expresia capitalismului cu față umană?

      Noțiunea ”afacere de familie” este una des întâlnită în limbajul curent, dar acest tip de activitate este foarte puțin analizată și studiată în România. Lucrurile în afacerile de familie se desfășoară într-o manieră nestructurată, acestea fiind conduse într-o manieră mai degrabă empirică decât într-una organizată riguros. Apare întrebarea de unde această nevoie ca afacerile de familie să primească o atenție specială comparativ cu entitățile de tip corporație.
    • Ore suplimentare. Merită riscul?

      Fiecare dintre noi, măcar o dată în viață, am pierdut noțiunea timpului la muncă. Unele persoane și-au făcut un obicei din acest stil de viață, fie pentru șansele de promovare, un salariu mai bun, recompense și diferite beneficii, fie pentru că pur și simplu politica organizației încurajează munca peste program și, ca angajat poți crede nu prea ai de ales. Chiar și așa, sunt totuși angajați care au reușit să scape din această capcană. Cum putem evita sau măcar minimaliza efectele adverse ale orelor suplimentare de lucru? Ce au angajații de pierdut dacă persistă în ele? Ce au organizațiile de pierdut?
    • Angajaţii din companii, cel mai mare risc de atac cibernetic

      Atacurile cibernetice şi amenințările din interior, generate inclusiv de angajați rău intenționați care sustrag, manipulează sau distrug date, reprezintă riscurile cu cea mai mare rată de creștere, care au determinat investiții în soluții FDA (Forensic Data Analytics), spun directorii executivi din companii – conform ediției 2016 a studiului EY - Global Forensic Data Analytics Survey –Shifting into high gear: mitigating risks and demonstrating returns. Studiul a fost realizat la nivel global în rândurile a 665 de directori executivi din nouă industrii, incluzând servicii financiare, industria farmaceutică şi de sănătate, producţie, energie şi utilităţi. 
    • Investiții mai mari pe piața imobiliară în 2016

      Volumul investițiilor imobiliare va crește în 2016 în regiunea EMEA, impulsionat de piețele în dezvoltare și de împrumuturile avantajoase, dar și de sentimentul pozitiv general din partea investitorilor internaționali. În primele 3 trimestre din 2015, regiunea EMEA a raportat un volum total investițional de 200 miliarde dolari, cu 30% mai mare decât cel realizat în anul precedent, în timp ce în Europa Centrală și de Est, investițiile sunt mai mari cu 9% decât în 2014, iar regiunea atrage tot mai mult capital cu apetit pentru risc și în căutare de randamente bune.
    • Ce faci când te împotmoleşti între cariere?

      Vine o perioadă în viaţa ta când te trezeşti în mijlocul nebuniei şi a fricilor din mintea ta şi te opreşti brusc. Îţi spui în gând GATA! Gata cu lupta cu tine însuţi, gata cu lupta cu ceilalţi şi cu orgoliul şi încercarea de a demonstra mereu ceva. După o şedinţă serioasă de plâns te linişteşti şi îţi dai seama că e timpul să încetezi să aştepţi ca lucrurile să se întâmple de la sine. Este timpul să schimbi ceva la tine, la viaţa ta, la cariera ta. Cum faci asta?
    • Dacă ignori inteligenţa emoţională, o faci pe riscul tău

      © 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

      Numeşte-o lupta Grant versus Goleman. Doi oameni de categoria grea ai mediului universitar, Adam Grant şi Daniel Goleman, se confruntă pe o temă de care este foarte pasionat – sau de care măcar a auzit – orice învăţăcel care studiază arta leadership-ului sau managementul resurselor umane: inteligenţa emoţională. Profesorul Adam Grant de la Wharton School, şcoala de afaceri a Universităţii din Pennsylvania, a pornit dezbaterea cu articolul său pe care l-a postat pe LinkedIn, “Emotional Intelligence Is Overrated” (“Inteligenţei emoţionale i se acordă o importanţă şi o valoare mult mai mare decât merită”), susţinând că “este o greşeală să îţi bazezi deciziile de angajare şi de promovare pe ea” sau că “până şi în cazul unei activităţi pretenţioase din punct de vedere emoţional, atunci când se pune problema performanţelor obţinute în acel job, abilitatea cognitivă tot se dovedeşte a fi mai semnificativă decât inteligenţa emoţională”.
    • Kremlinul schimbă tactica în privința Ucrainei

      Dacă în urmă cu o săptămână, președintele Vladimir Putin declara că Rusia va apăra și pe viitor drepturile cetățenilor ei care trăiesc peste hotarele țării, folosind în acest scop întreg arsenalul de mijloace de care dispune, acum, când armata ucraineană a reușit să-i încolțească pe insurgenții separatiști, liderul de la Kremlin tace.

    • Exacerbarea stresului la job își are originea într-o reducere a respectului reciproc

      Majoritatea dintre noi cunoaște momentul acela din carieră în care simţi că te prăbuşeşti, că ai prea multe responsabilităţi şi nu le poţi face faţă. Efectul acestor aglomerări se transpune în stres. Stresul este unul dintre cele mai importante efecte ale unui climat de muncă psihosocial neadecvat, nu în ultimul rând din cauza faptului că lucrătorii supuşi stresului prelungit la locul de muncă ajung să sufere ulterior grave probleme de sănătate fizică şi psihică.

    • Pledoarie în favoarea nesupunerii faţă de regulile companiei

      © 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

      Dacă, în compania în care lucrezi, ţi se dă sarcina de a dezvolta o piaţă străină sau un nou domeniu în care să se extindă afacerile companiei, problemele pe care trebuie să le rezolvi sunt foarte similare celor cărora trebuie să le facă faţă un startup. Înainte de a stabili amploarea la care se va desfăşura afacerea, trebuie să înţelegi ce anume îşi doresc şi preţuiesc cu adevărat clienţii pe care urmează să-i ţintiţi, precum şi modul în care aţi putea să le livraţi ceea ce îşi doresc; pentru procesul acesta ai nevoie de foarte multă flexibilitate.

    • Nu te mulţumi să creezi un brand „mai nu ştiu cum” decât brandul X

      © 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

      Fiind membră a unui program de consultanţă în finanţarea startup-urilor, aud în mod regulat pitch-uri de la oameni care aspiră să devină antreprenori în domeniul tehnologiei şi speră ca, prin prezentarea reprezentată de acest pitch, să obţină finanţare pentru a-şi pune în practică ideea lor de afacere. Treaba mea este să detectez şi să separ companiile care au cu adevărat potenţial de cele care trebuie să se întoarcă la „planşeta de proiectare”. Unul dintre modurile în care fac lucrul acesta este să folosesc ceea ce eu numesc filtrul „brandului mai … decât” - care se defineşte prin faptul că este mai nu ştiu cum decât alt brand.

Recomandările editorilor