E posibil sa fi ajuns in punctul in care jobul ti se pare repetitiv si munca pe care o depui nu te mai satisface deloc. Zilele trec greu la serviciu, zona ta de responsabilitate s-a banalizat si ai sentimentul ca si viata trece pe langa tine fara sa ai mari realizari. Ai un nivel energetic scazut si simti ca in curand o sa-ti dai demisia.
Anumite erori pot împiedica pe oricine să devină un om de succes, susţine Bernard Marr, într-o postare pe LinkedIn. Există, dincolo de conturile din bancă, multe repere în funcţie de care poţi să recunoşti oamenii de succes. Toţi se trezesc de dimineaţă şi urmează un ritual strict. Îşi definesc ţelurile într-un mod concret, căci ştiu că astfel au 50% şanse ca să le pună în practică şi să se simtă mai siguri pe ei.
Titlul acestui articol nu este scris cum trebuie. Cum așa? Păi cuvântul limită ar trebui înlocuit cu următorul, și anume echilibrul: Echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Totuși s-a ales cuvântul limită pentru a conștientiza faptul că acolo unde aparent sunt drumuri blocate sau situații neașteptate, anumite persoane tind să creadă că există o limită sau un compromis pe care trebuie să-l facă. De fapt, cuvintele limită, compromis și oboseală sunt foarte des utilizate în limbajul de fiecare zi. Astfel, să vedem despre ce este vorba (sugestiile de la finalul articolului sunt foarte interesante, dar le vei înțelege mult mai bine dacă citești fiecare paragraf în parte ):
Un șef rău până în măduva oaselor poate fi o problemă pentru mulți angajați. Potrivit unui sondaj recent, unul din principalele motive pentru care un angajat părăsește un loc de muncă e fix acesta: relația dificilă cu superiorul direct. Însă, chiar și dacă vă aflați în situația aceasta, sunt câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă îmbunătăți relația cu acesta.
Este o diferență foarte mare între un client satisfăcut și un fan adevărat al companiei – persoane cărora le place atât de mult produsul sau serviciul tău încât îl promovează în grupurile din care fac parte. Însă de prea multe ori companiile acceptă rezultate care sunt pur și simplu peste medie – „Am primit un punctaj de 4 din 5. Nu e excelent?”
Dacă alergi în fiecare zi după succes este de admirat și, poate, te gândești că într-o zi îl vei prinde atât de bine încât nu-i vei ma da drumul nicicând.
Realitatea este că succesul l-ai prins de ceva vreme tocmai prin faptul că te străduiești să ajungi acolo unde îți propui. Desigur, poate te gândești că acestea sunt doar eforturi și mulțumirea de sine este un premiu pentru că ai încercat și ai fost sârguincios, credincios cauzei tale – însă nu este doar un premiu ci reprezintă atitudinea unui cavaler, a unui om încăpățânat și curajos.
Pe parcursul carierei tale vor exista tot timpul trepte pe care vrei să le urci. Probabil că una din aspirațiile tale este legată de o poziție managerială și, de ce nu, de statutul de lider. Dacă vrei să devii un lider în viaţa profesională, încearcă să incluzi aceste acţiuni în rutina ta zilnică.
Chiar aşa, de ce ai vrea să „te doară capul”? Mai întâi, să descoperim care ar fi atribuţiile unui lider, într-o companie. Trebuie să ai idei, să ai atenţie distributivă, să vorbeşti cu fiecare angajat în parte, să îi asculţi, să faci calcule, să ai grijă să ai din ce să dai salariile, să faci ca totul să funcţioneze din ce în ce mai bine... şi muuulte alte „activităţi care îţi omoară timpul”. Deci, de ce ai vrea să devii un lider când te aşteaptă atâtea responsabilităţi?
Asociaţia Green Revolution a premiat ieri, 17 decembrie, cele mai responsabile companii faţă de mediu în cadrul Galei Green Business Index (GBI). Evenimentul s-a desfăşurat la hotel J.W. Marriot şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor mediului de afaceri din România, precum şi autorităţilor publice.
V-ați săturat să fiți privit cu neîncredere de către clienți, parteneri și investitori din pricina escrocilor care fac de rușine numele de om de afaceri? V-ați săturat ca alții să obțină prin mijloace necinstite lucruri pentru care dumneavoastră ați muncit ani de zile? Înseamnă că a sosit momentul să facem curățenie în sectorul privat românesc și să separăm apele.
Delegarea este un proces complex care cuprinde mai multe etape, durata fiecărei etape depinzând de natura, importanța sarcinii care se deleagă, nivelul cunoștințelor pe care le deține cel căruia îi delegi sarcina respectivă. Cum te asiguri că responsabilitățile delegate de tine vor fi îndeplinite cu succes?
De foarte, foarte multe ori în timpul primelor ore de discuții libere sau de coaching cu manageri, ceea ce se desprinde, într-un fel sau altul, este ceva de genul „Fix them, I’m OK!” De ce? Pentru că li se pare că este ceva „un pic” în neregulă cu ceilalți, cu echipa și, într-o foarte mare măsură, chiar au dreptate!
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
HopeLab este un loc interesant. Această organizaţie non-profit din Califormia realizează studii în domeniul jocurilor video şi creează jocuri video şi alte produse pentru copii bazate pe noile tehnologii. Numai că aceste jocuri nu le cer copiilor care le practică să stea pe o canapea în timp ce se uită fix la ecran şi anihilează războinici sau extratereştri. Scopul lor este mult mai profund: jocurile nu numai că îi motivează pe cei care le folosesc să îşi creeze obiceiuri sănătoase şi să fie mai activi fizic, dar îi şi ajută în lupta lor împotriva cancerului.
În offline-ul de business - acasă, în timpul liber - părinţii întâmpină provocări, unele diferite de cele ale generaţiilor anterioare în ceea ce priveşte viaţa socială şi emoţională a copiilor lor. De aceste noi sau vechi „puncte nevralgice” se ocupă psihologi, alţi specialişti şi studii care pot oferi multe căi de rezolvare, aşa cum am aflat de la Otilia Mantelers, practician pasionat de psihologia relaţiei părinte - copil.
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
Dacă vrei să devii lider în compania ta, nu aştepta până primeşti acel titlu măreţ la care ai visat sau biroul „de pe colţ” care-ţi confirmă că „te-ai ajuns”. Poţi începe să te comporţi, să gândeşti şi să comunici ca un lider cu mult timp înainte de acea promovare. Chiar dacă te afli încă la câteva niveluri ierarhice mai jos de poziţia visată şi altcineva este cel care ia toate deciziile, există multe moduri în care să-ţi demonstrezi potenţialul şi să-ţi croieşti drumul spre rolul pe care ţi-l doreşti.
De 8 ani am avut ocazia să fac jobul cel mai interesant şi cel mai dificil: cel de manager. Jobul de a identifica oamenii potriviţi cu posturile vacante, cu organizaţia, de a face un „matching” bun între ce îşi doreşte compania şi ce poate oferi pe termen scurt, mediu şi lung, pe o parte, şi, pe de altă parte, ce îşi doresc candidaţii. Toate acestea sunt aspecte critice şi care implică multă responsabilitate din partea celui/celei care conduce o echipă.
Am găsit undeva o scurtă poveste despre patru prieteni care se cunoșteau încă din copilărie, crescuseră împreună și aveau tot împreună o afacere: Dl. Cineva, Dra. Toatălumea, Dna. Oricine și Dl. Nimeni.
S-a întâmplat că în compania pe care o înființaseră împreună și o conduceau, trebuia făcută o treabă importantă. Dacă nu o făceau, compania lor nu mai încasa bani.
Greșelile sunt inevitabile. Eu am făcut greșeli, tu ai făcut greșeli, toată lumea a greșit de-a lungul timpului și o va mai face, cu siguranță, pe viitor. Așa că, dată fiind probabilitatea foarte mare să ne mai întâlnim cu ele, este bine să ne dăm seama ce potențial uriaș există în această situație: ca manageri avem oportunitatea să practicăm cea mai bună cale de a răspunde la greșelile angajaților noștri. Întotdeauna există două alegeri.
Goana după cifre ne impiedică, de multe ori, să fim liderii care visăm să fim, acei lideri pentru care asumarea responsabilității 100% asupra faptelor lor, dar și ale echipelor lor era un „must”. Recunosc că este destul de greu să ții pasul și cu cifrele, și cu oamenii (sau mai bine zis, cu motivația oamenilor și să mai și ții cont de ea), însă, dacă îți dorești să fii un manager pe care ceilalți să îl urmeze orice ar fi – adică un lider – atunci ar fi bine, măcar din când în când, să mai uiți de cifre! Iată câteva idei care funcționează.
Mai mult de jumătate dintre proiectele de responsabilitate socială corporativă din România nu depăşesc ca valoare medie 10.000 EUR, conform studiului Tendinţe şi realităţi CSR în România, realizat de CSRMedia.ro şi Ernst & Young România. Jumătate dintre companii consideră că în 2013 nivelul bugetului pentru proiecte sociale este similar cu cel din 2012. Cele mai multe companii private au ca focus pentru CSR proiecte de educaţie şi sănătate.
