Negocierile de aderare a Turciei la UE, lansate în 2005, se află într-un punct mort, însă majoritatea statelor UE nu doresc deocamdată să facă pasul decisiv al întreruperii lor oficiale, temându-se de o ruptură definitivă cu un partener cheie în dosarul migrației și în lupta antiteroristă.

„Nu putem trăi fără apă” este printre marile truisme care ne definesc existența. Cu toate acestea, în era industrializării masive, a poluării și schimbărilor climatice suntem mai atenți la apa pe care o bem. Întrebarea imediat următoare, cea mai firească, este – ce fel de apă bem și cum știm ce bem?

“ONG-urile au fost întotdeauna în fruntea mișcărilor sociale și a modificărilor (... ). Comisia Europeană apreciază foarte mult dorința de a acționa, independența și mai presus de toate preocuparea lor profundă și reală pentru bunăstarea comunităților pe care le deservesc.”
Aceasta declara, la un moment dat, Comisarul european pentru dezvoltare din cadrul Comisiei Europene Andris Piebalgs, despre Organizațiile Neguvernamentale.  

Ideea că societățile se dezvoltă mai mult sau mai puțin în funcție de anumite atribute culturale are o istorie lungă în științele sociale, deși este însoțită uneori de critici și contestări. Termenii individualism–colectivism sunt dintre cei mai discutați din lista de însușiri folosite pentru a descrie societăți. Din perspectiva sondajelor care compară țări, România are un nivel scăzut de individualism, respectiv unul ridicat de colectivism, în comparație cu țările din Europa.
Vă propunem astăzi cea de-a treia parte a serialului nostru - “De ce participarea contează? Care este rolul societății civile?”, o temă actuală și cu extinse ramificații.

Au căutat oameni şi comunităţi care sunt exemple de urmat, pe care să îi susţină cu materiale şi premii pentru creaţie, în a promova şi valorifica arta şi tradiţia. Aşa s-a născut campania „Culorile României”, un proiect de responsabilitate socială demarat de Policolor în 2015, la aniversarea a 50 de ani de la înființarea companiei.

Campania naţională „Donează sânge! Salvează o viaţă!” iniţiată în 2013 de către Patriarhia Română, a ajuns în această toamnă la cea de-a 12–a ediţie și  are ca scop informarea cetățenilor cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele din România, creşterea numărului de donatori şi îmbunătățirea stocurilor sanguine.

Îmi pare rău. Iartă-mă. N-am vrut. Îmi cer scuze. Toate acestea exprimă într-un fel sau altul regretul pe care îl resimțim față de cineva pentru comportamentul sau dialogul nostru în raport cu acea persoană.
Unii oameni o spun din vârful buzelor, iar alții din adâncul sufletului. Cu toate acestea, de multe ori însă, scuzele nu par credibile din mai multe motive, indiferent de cât de pătrunși suntem noi de acel sentiment de părere de rău sau de regret. Cum să facem astfel încât scuzele noastre să fie cât mai credibile?

Clienții îsi doresc schimbarea, de multe ori sunt lămuriți, ştiu ce au de făcut, li se pare că sunt hotărȃți 100%, dar, ce să vezi, nu fac nimic pȃnă la următoarea întȃlnire cu coach-ul lor personal. Fiecare coach (sau client) s-a găsit de mai multe ori în situația întȃlnirii începute cu: „N-am făcut nimic din ce am stabilit!”,  asta e realitatea. E foarte frustrant: clientul nu simte avansul, iar coach-ul începe să se întrebe ce valoare aduce şi, eventual, a cui este răspunderea. 

Cele mai importante roluri asumate de un manager de vânzări sunt de „generator de business” și „model pentru echipa proprie”, se aratîă în analiza „Provocările unui manager de vânzări”, realizată de Sfera Business în colaborare cu EY România. Răspunsurile poziționează departamentul de vânzări ca principal declanșator de business în cadrul companiei și confirmă faptul că managerul preia în mod direct acest rol. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

În ultimul an au avut loc o mulţime de dezbateri despre meritele „economiei gig” – acea parte din economie în care oamenii lucrează „pe proiect” sau pe baza unui contract încheiat pe o perioadă determinată de timp, în loc să aibă nişte joburi tradiţionale, aşa cum au cei care sunt angajaţi într-o companie pe o perioadă de timp nedeterminată şi lucrează full time. (Termenul de „gig”, împrumutat din domeniul artistic, denumeşte angajamentul pe care-l are un muzician sau un actor de comedie de a da o reprezentaţie pentru o singură seară. „Economia-gig” este o nouă clasă – considerată acum a fi prea mult prea ridicată în slăvi – a industriei serviciilor, în care firmele firme care operează în acest mod le oferă lucrătorilor lor oportunităţi de lucru contra unui comision şi nu îşi asumă responsabilitatea de a le plăti impozite sau de a le oferi beneficii salariale, lăsându-i de asemenea să-şi acopere singuri mare parte din cheltuielile ocazionate de desfăşurarea muncii lor, deci se aşteaptă de la ei să opereze ca şi cum ar fi nişte mini-companii, n.tr.).

Responsabilitatea include datoria de a-ți asuma o poziție morală față de ceva sau cineva sau în fața grupului. Există o nuanță dihotomică între răspundere și responsabilitate. Prima, extrinsecă (sunt tras la răspundere), a doua, intrinsecă (mă simt responsabil). Întrebarea care rămâne: cum îi faci pe oameni să fie responsabili?

De cele mai multe ori credem și acționăm în sensul în care deciziile noastre să fie bine argumentate, bazate pe rațiune, amănunte și detalii care ansamblate într-un puzzle perfect, să ne conducă la o decizie cât mai bună. Avem responsabilitate în organizații și rezultatele deciziilor noastre, cu siguranță, nu sunt o joacă. Dar, cum iau oamenii deciziile și de ce este important să le înțelegem atât modul de gândire dar și nevoia și emoțiile lor.

©  2015 The New York Times News Service

Un motiv important pentru care acum există în lume atât de multe firme foarte prost conduse este credinţa foarte răspândită potrivit căreia managementul ar trebui să fie responsabilitatea a doar câtorva oameni aflaţi în vârful ierarhiei. Prin urmare, s-ar putea ca viitorul corporaţiilor să se bazeze pe ascensiunea formelor de management „distribuit” –  prin care poziţiile de putere şi autoritatea sunt extinse pe o scară mai largă – precum holacraţia.

Autoritatea și răspunderea merg, teoretic, mână în mână. E normal ca oamenii aflați în posturi de conducere să aibă mai multe responsabilități care vin odată cu puterea. Autoritatea vine la pachet cu aptitudini speciale, cunoaștere și experiență, asta când nu e dată de vârstă și de nivelul de educație pe care respectiva persoană și l-a însușit. Așa cum în familie părinții au autoritatea de a lua decizii pentru copiii lor până când se maturizează suficient pentru a lua hotărâri singuri, tot așa, într-o instituție, angajații-seniori au autoritatea de a lua decizii în numele colegilor lor mai tineri și mai neexperimentați.

„Nu îmi place de el, nu pot să lucrez cu el”. Aceasta este o atitudine pe care am întâlnit-o deseori în echipele organizaționale cu care am lucrat. E mit sau realitate faptul că e necesar să fim și prieteni cu oamenii alături de care lucrăm zi de zi? Ce facem dacă simțim că nu suntem pe aceeași lungime de undă cu aceștia, iar asta ne afectează calitatea muncii? A cui este, de fapt, responsabilitatea pentru a crea un climat favorabil înțelegerii comune? 

Fie că ești la început de drum sau că ai deja o experiență bogată în spate, antreprenoriatul este întotdeauna o afacere riscantă. Nu poți controla cu totul factorii externi care îți pot determina succesul business-ului tău și nici nu ai cum să prevezi toate riscurile ce le vei întâlni pe parcurs. 

Nu sunt mulți cei care au curajul să își asume responsabilitatea antreprenoriatului, deși e plăcută libertatea și puterea de a lua decizii. Acest lucru vine cu o mare responsabilitate. Povestea lui Dan Berteanu despre trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor este una spusă din suflet și fără ocolișuri. Sunt multe lecții de viață în ea, din care fiecare ar putea să câte ceva. E o invitație de a ne pune propriile întrebări și de a ne găsi propriile răspunsuri. 

Consiliul Județean Ilfov, în parteneriat cu Consiliul Județean Călărași, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă, Asociația „Laboratorul de solidaritate” și Asociația „Viitorul lor depinde de tine” anunță lansarea proiectului „SOCEC.NET – rețeaua economiei sociale”. Conferința de lansare „Acționăm responsabil pentru promovarea economiei sociale!” va avea loc pe data de 4 decembrie la hotel Marshal Garden (Calea Dorobanților), București, începând cu ora 10:00.

Poate ca te intrebi care sunt motivele pentru care stilul tau de leadership nu functioneaza uneori. Iti propun mai jos o serie de comportamente, pe care daca le vei practica, este posibil sa te conduca spre o relatie mai eficienta cu oamenii tai:

Cand interactionezi cu un manager in calitate de subordonat, client, furnizor, partener de afaceri, colaborator etc., exista cateva comportamente ale acestuia prin care iti poti da seama daca are sau nu cu adevarat competentele, puterea de caracter, determinarea, rabdarea si profesionalismul necesar pentru  a fi manager. Cum asa? Raspunsul la aceasta intrebare poate fi aflat consultand urmatoarele trasaturi comportamantele ale presupusului manager ce-l pun in valoare pe acesta.