Zilnic mii de oameni se confruntă cu o sumedenie de prevederi legislative și interdicții a căror existență este cunoscută de un cerc restrâns de persoane. Unele sunt hilare, altele pur și simplu absurde. Iată câteva dintre ele.
Strategia de expansiune pe pieţele străine a companiilor româneşti de stat lipseşte cu desăvâşire. Directorii se schimbă în funcţie de toanele politicului, capitalul de investiţii este extrem de scăzut sau este total absent, profesioniştii din societăţi au rămas undeva pe palierele 2-3 din structurile decizionale, în timp ce pe rafturile diverselor ministere se adună la intervale relativ scurte diverse strategii şi proiecte de dezvoltare a unor întregi sectoare, dar care nu ajung niciodată să fie puse în aplicare. Alte state au însă concepţii diferite. Angajează manageri profesionişti pentru companiile pe care le deţin, caută oportunităţi externe şi investesc masiv pe acele pieţe, devenind un concurent serios pentru firmele private. În România activează de ani buni CEZ din Cehia, KazMunayGaz din Kazahstan, Poşta Franceză prin DPD, cea austriacă prin PostMaster, iar gigantul Gazprom devine tot mai insistent.
Commerzbank, a doua mare banca din Germania, a anuntat ca va interzice accesul angajatilor la mai multe retele sociale. Aceeasi masura a fost adoptata anterior de companii precum Volkswagen sau Daimler.
